Caută 
10 MIN
Daca profesorii romani protesteaza ca nu sint recompensati pentru munca pe care o depun, profesorii straini care predau in scolile din Iasi considera ca programul de munca al acestora este lejer in comparatie cu cel din tarile de provenienta. Daca in Romania profesorii muncesc intre 16 si18 ore pe saptamina, in tari ca SUA, Canada, Marea Britanie, Spania, sau Portugalia programul la scoala este dublu, adica 35-40 de ore pe saptamina. In plus, dascalii pot fi concediati daca nu indeplinesc standardele de calitate ale scolii. Chiar in aceasta luna, de exemplu, la un liceu din Rhode Island, SUA, au fost concediati toti cei 93 de profesori, pentru ca promovabilitatea scazuse drastic. Dean Hufstetler, profesor la Colegiul "Wurmbrand", care a predat 17 ani in California, este surprins ca, in timp ce colegii sai din America se multumesc sa ramina pe posturi chiar si pe bani mai putini, in contextul crizei, dascalii romani ies in strada si refuza sa puna note in catalog pentru a obtine bani mai multi la salariu. "La noi profesorii sint multumiti ca au un job, nu mai conteaza ca sint mai prost platiti fata de anii trecuti. Salariile au scazut si continua sa scada, in conditiile in care salariile oricum si la noi sint mici in raport cu costurile de viata. Iar daca profesorii ar refuza sa puna note in catalog, ar fi dati afara imediat", a atras atentia Dean Hufstetler, profesor de engleza la Colegiul "Wurmbrand".
Profesorii si scolile primesc bani dupa performanta
In SUA, Canada si Marea Britanie profesorii nu ocupa posturi pe viata si nici nu primesc mariri de salariu doar in virtutea vechimii. Fiecare ban in plus este alocat in raport cu eficienta lor ca profesori, care se apreciaza in functie de gradul de promovare a elevilor la disciplinele de baza si de progresul scolar.
Guvernantii nu aloca resurse financiare fara sa solicite si rezultate. "Guvernul federal practica un fel de conditionare in alocarea banilor. Reprezentantii acestuia gindesc asa: va dam banii astia, daca obtineti rezultatele astea", a spus Dean Hufstetler, care a predat timp de 17 ani la o scoala din Huntington Beach, California.
Daca in anii trecuti, profesorii dobindeau un statut permanent intr-o scoala dupa trei-patru ani de predare, dar cu conditia sa fie reevaluati la fiecare cinci ani, in prezent, profesorii nu mai au siguranta ca ramin in aceeasi institutie mai mult de un an.
In Canada, lucrurile sint mai asezate datorita faptului ca profesorii au un alt statut in ierarhia profesionala. "Acolo meseria de profesor e foarte profesionalizata, poate fi comparata cu cea de medic sau de jurist. Profesorii obtin contracte pe perioada nedeterminata, insa in momentul in care activitatea de la clasa nu este corespunzatoare, dar mai ales daca evaluarile elevilor nu sint corecte, realiste, pot fi concediati. La nivel de scoala, se face anual o analiza a evolutiei scolii din punct de vedere al rezultatelor, prin raportare la rezultatele obtinute de elevii din promotiile anterioare", a precizat Seryl Talpalaru, directorul Colegiului "Emil Racovita", care are un fiu profesor in Canada.
In Franta, profesorii nu au de suferit direct din cauza rezultatelor modeste ale elevilor, insa sint afectate scolile. "Etalonul pentru alocarea fondurilor si subventiilor il reprezinta indeosebi rezultatele de la examenul de bacalaureat. Scolile cu un procent mare de promovabilitate la bacalaureat sint sustinute permanent, in timp ce scolile cu un grad mai scazut de promovabilitate ramin in aceeasi situatie critica", a spus Thomas Oudot, asistent de limba la Colegiul "Mihai Eminescu" si masternad la Universitatea Besançon din Franta.
Sapte ore pe zi la scoala, cinci zile pe saptamina
Profesorii din strainatate care predau in prezent la Iasi semnaleaza faptul ca, pentru a obtine rezultate, trebuiau sa munceasca in scolile de acasa aproape dublu decit aici. Dean Hufstetler petrecea minimum 7 ore pe zi in scoala, cinci zile pe saptamina. Pentru el, nu avea importanta atit numarul de ore petrecut in scoala, cit mai ales timpul alocat efectiv elevilor. Iar in afara orelor de la scoala, trebuia sa se pregateasca si acasa, si nu optional, ci obligatoriu, pentru a fi pregatit pentru lectiile de a doua zi.
Profesorul american e de parere ca dascalii romani ar trebui sa solicite mai multi bani la salariu in momentul in care petrec mai mult timp in scoala, in beneficiul elevului. "Profesorii romani nu ar trebui sa se plinga ca predau 16 sau 18 ore pe saptamana, pentru ca in SUA profesorii predau cel putin 30 de ore pe saptamana. Eu cred ca in sistemul educational romanesc trebuie sa se creeze o structura in care profesorii sa stea in clasa cel putin atita timp cit elevii", a punctat Dean Hufstetler.
El apreciaza faptul ca in Iasi sint multi profesori buni, dedicati profesiei, dar ca sistemul, mostenit cu handicapuri din comunism, nu ii valorifica asa cum ar trebui. "Eu nu spun ca profesorii de aici sint lenesi, practic sint legati de miini din cauza sistemului, insa ar trebui sa aiba mai multe ore, nu neaparat de predare. Ar putea fi ore in care sa stea pur si simplu de vorba cu elevii ori cu parintii acestora. In California, aveam tot timpul usa deschisa pentru parinti, care veneau la scoala nu doar cind aveau probleme copiii lor, ci veneau sa stea de vorba astfel incit sa vada ce om se ocupa de ei", a mai spus Dean Hufstetler.
Programul sau, la clasele 6-8 de gimnaziu, incepea la 8 dimineata cu doua ore de "Artele limbajului", disciplina care includea limba si literatura engleza. Urma apoi o ora de Istorie, dupa care, timp de ora, era pauza de prinz. Urma o alta ora de Istorie, la o alta clasa, iar apoi ultimele doua ore erau de activitati sociale cu elevii.
Zilnic, profesorii din SUA si Canada au program de activitati sociale si discutii cu elevii
In scolile din SUA, profesorii au obligatoriu in programul zilnic o ora in care fac activitati impreuna cu elevii, sociale, sportive sau culturale. "Fiecare profesor, indiferent de specializare, antreneaza zilnic o echipa si merge si cu ea in competitii. In SUA se acorda multa importanta sportului, insa pot fi si activitati culturale sau de alt tip", a precizat Dean Hufstetler.
Obligatia de a socializa mai mult cu propriii elevi prin intermediul activitatilor sportive sau culturale este prevazuta si in Canada in fisa postului. "Profesorii nu au ore ca la noi. Au practic patru perioade de timp, una de 85 de minute si celelalte de cite 75 de minute in care desfasoara activitati la clasa. Intr-unul din intervalele de 75 de minute, are fereastra in care trebuie sa participe impreuna cu elevii la antrenamentele de fotbal sau la repetitii pentru concursuri si spectacole", a mentionat Seryl Talpalaru.
Profesorul trebuie sa fie disponibil sa raspunda si la intrebarile elevilor sau sa ii ajute la teme. "In intervalul de timp cit nu au ore de predare la clasa, profesorii trebuie sa fie prezenti in scoala pentru a raspunde la intrebarile elevilor. Cei care au priceput mai greu la clasa le pot solicita profesorilor sa le explice mai pe intelesul lor in acest interval", a completat Seryl Talpalaru.
Profesorii canadieni sint atit de aglomerati, incit nici nu mai au timp pentru meditatii. "Cei care sint titulari in invatamint nu dau meditatii. Acest lucru se intimpla pentru ca nu mai au timp, dar si pentru ca ora de la scoala este mai bine platita decit ora de meditatie. In Canada doar profesorii care nu sint titulari dau meditatii, insa prin intermediul unor firme", a precizat Seryl Talpalaru.
"E mai bun programul vostru. La noi, stai in scoala pina la ora 17"
In Marea Britanie programul este extrem de incarcat. Ana-Maria Ionita lucreaza de un an ca profesor de sprijin la "St. John of Jersualem Primary School", iar programul ei poate ajunge si la peste 40 de ore pe saptamina. "Ii ajut individual, in clasa, pe cei care nu au inteles lectia. Plec de acasa dimineata la 6:00, ora Romaniei, ca stau departe de scoala si ajung seara pe la 18-19", a spus ea.
Si in Spania si Franta profesorii petrec mult mai mult timp in scoala decit profesorii romani. Maria Alvarez a predat in Spania intr-o scoala pentru imigranti, iar de trei ani este profesor la Liceul „Dimitrie Cantemir".
Sustine ca programul de lucru de aici este asemanator cu cel din Spania, cu deosebirea ca poate pleca acasa cind are o fereastra. "In Spania stai obligatoriu sase ore zilnic in scoala. Daca ai o ora-doua libere, ramii in scoala si corectezi teme, oferi consiliere elevilor si parintilor, tii locul unui coleg care lipseste. Trebuie sa faci obligatoriu ceva, pleci acasa cind termina toata lumea programul, elevi si profesori", a precizat Maria Alvarez.
In Franta, profesorul sta in scoala de dimineata pina la ora 17. "E mai bun programul vostru din punct de vedere al organizarii, pentru ca se termina in jurul orei 14:00. La noi, stai pina la ora 17 in scoala, iar daca locuiesti si departe de scoala, ajungi acasa pe la 18. Practic nu mai ai timp si pentru altceva, doar sa pregatesti lectiile pentru a doua zi. E complicat si pentru elevul din Franta, deoarece, daca vrea sa faca o activitate in plus, sa se apuce de vreun sport, sa faca teatru sau dans, nu mai are cind", a mentionat Thomas Oudot.
Nici in Franta si nici in Spania profesorii nu aloca din programul lor o ora pentru elevii care intimpina dificultati de invatare la unele discipline. "Daca elevul prinde mai greu la o disciplina, se considera ca e problema lui si a parintelui si ca trebuie sa faca, in functie de posibilitati, meditatii in particular", a mai spus Thomas Oudot.
In Franta, profesorii sint angajati de conducerea scolii dupa un an de proba
Profesorii care au experienta predarii si in tara lor, si in Romania, sustin faptul ca invatamintul romanesc este indulgent cu profesorii. "Eu cred ca sistemul educational romanesc este prietenos cu profesorii, pe cind la noi si in alte state el este prietenos cu elevii, iar presiunile sint mari asupra profesorilor", a marturisit Dean Hufstetler. Pentru conducerea scolii, si implicit pentru cei care le finanteaza, profesorii sint direct responsabili de evolutia scolara a elevilor. Astfel, scoala este direct interesata sa isi selecteze profesori cit mai competenti si, de asemenea, sa le verifice periodic competentele.
In Canada si Marea Britanie, profesorul este selectat de un comitet, echivalent consiliului de administratie de la noi, in urma unui interviu foarte riguros. "Profesorul nu poate sa obtina postul decit dupa ce trece cu bine de un interviu pe care il sustine in fata comitetului, interviu care dureaza doua ore si care este extrem de serios. Dupa interviu, timp de un an, este in proba, abia apoi ii face contract de munca pe perioada nedeterminata. Se intra greu in sistemul de invatamint canadian si trebuie sa faci eforturi ca sa ramai, iar profesorii au tot interesul sa ramina, fiindca au salarii si conditii foarte bune", a atras atentia Seryl Talpalaru.
Si in Marea Britanie, proba de foc pentru candidatii pentru posturile didactice o reprezinta interviul. "Selectia o face comitetul scolii, din care face parte directorul, seful de catedra, unul-doi reprezentanti ai autoritatilor locale daca este o scoala publica sau reprezentanti ai sponsorilor, daca e o scoala privata. Se intimpla si sa nu fie selectat nici unul. Practic, candidatul petrece aproape o zi intreaga in scoala, de aceea este urmarit si modul in care relationeaza cu elevii din scoala in timpul respctiv", a mentionat Mihaela Ardeleanu, profesoara la Colegiul "Mihai Eminescu", care a predat in anul scolar 2005-2006 la o scoala din Marea Britanie.
In Franta, profesorii sint angajati doar dupa ce timp de un an demonstreaza ca sint potriviti pentru aceasta meserie. "Timp de un an, lucrezi efectiv doar cu o clasa si esti asistat periodic de un inspector. In acest interval primesti un salariu ca orice debutant, numai ca nu esti sigur pe post", a mentionat Thomas Oudot.
Sistemul nostru de angajare pare sa semene cu cel din Spania. "Concursurile sint organizate de inspectoratele scolare la nivel regional. Candideaza citeva mii de persoane pentru citeva zeci de posturi si sint ocupate de cei care iau punctajul cel mai bun la examen, care este foarte dur", a atras atentia Maria Alvarez.
Cit priveste diferenta dintre salariile dascalilor romani in comparatie cu cele din statele avute in discutie, profesorii din strainatate spun ca aceasta comparatie nu este relevanta pentru ca in strainatate si costurile vietii sint altele, dar si volumul de munca.
–––
Zeci de mii de profesori au fost concediati in SUA in acest an
Potrivit presei americane, mii de profesori din SUA au ramas fara posturi, dupa ce mai multe scoli publice au fost inchise sau reorganizate din cauza situatiei financiare critice.
Numai in statul California au fost concediati in acest an scolar 23.000 de profesori pentru a se face economii la bugetul de stat. Situatia este ingrijoratoare, intrucit, anul trecut 16.000 de profesori au ramas fara loc de munca.
De exemplu, in Detroit au fost inchise 29 de scoli publice, pentru a se elimina un deficit bugetar de 300 de milioane de dolari. In 40 de scoli publice din Detroit au fost, de asemenea, concediati profesorii care nu obtineau rezultate satisfacatoare cu elevii la matematica si la engleza. In locul acestora au angajat profesori mai bine pregatiti si au numit in functia de conducere directori care au profesat in invatamintul privat.
In Kansas City aproape jumatate din scolile publice se chinuie sa supravietuiasca. 29 din cele 61 de scoli din district sint amenintate ca vor fi inchise pe motiv ca nu mai merita sa fie finantate atita timp cit nu mai reusesc sa atraga elevi. Decizia este motivata de faptul ca numarul de elevi a scazut continuu in ultimii patruzeci de ani, de la 75.000 la putin peste 17.000.
Directorii scolilor atrag atentia asupra faptului ca, in conditiile in care pe parcursului anului vor mai fi concedieri masive se va instala o stare de alerta in rindul profesorilor.
Îți recomandăm
