Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Primaria ingroapa 1,5 milioane de dolari in Dacia

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +
    "In Alexandru si Dacia, muncitorilor li s-au creat cele mai bune conditii de odihna si petrecere a timpului liber. Miile de muncitori care locuiesc aici se urca zilnic in zecile de tramvaie ale RATEC si pleaca spre marile fabrici si uzine. Vagoanele sint incarcate la refuz, iar aparatul de taxat nu mai conteneste sa perforeze nenumarate bilete de calatorie. Dupa terminarea programului, oamenii muncii revin in cartierele-dormitor in aceleasi tramvaie de ultima generatie, pentru a se odihni. Va urma o noua zi de munca pentru progresul societatii noastre multilateral dezvoltate. Si, pentru ca nici un muncitor sa nu aiba grija transportului zilnic, Primaria a alocat 42 miliarde de lei pentru schimbarea liniei de tramvai." Daca vi se pare ca tocmai ati citit un articol din "Scinteia", nu sinteti prea departe.
    Cu un elan ca in prima tinerete politica, primarul Constantin Simirad si-a dat acordul pentru aceasta investitie. Cuprins de febra marilor proiecte urbane, primarul nici nu stie ca acesti bani vin din bugetul orasului. "Acesti bani nu sint de la Consiliul Local, sint investitia lor, a RATEC-ului", a declarat, senin, Simirad. De altfel, nimeni nu stie daca pomparea a 42 miliarde lei in linia din Dacia este profitabila pentru oras. Mai ales in conditiile in care zona industriala a orasului este aproape falimentara. Iar pe linga tramvaie circula o puzderie de maxi-taximetre, din cinci in cinci minute.
    De la rond Dacia pina la piata Alexandru cel Bun sint putin peste trei kilometri de cale de rulare. Pe acesti trei kilometri circula tramvaiele de pe trei trasee: 5 (Dacia - Tutora), 6 (Dacia - Tirgu Cucu) si 11 (Dacia - Tatarasi). Pentru vagoanele de pe aceste rute, Primaria va investi peste 40 de miliarde de lei. Adica, la un calcul sumar, 14 miliarde de lei pe kilometru. O suma imensa, suportata de fiecare iesean din buzunarul propriu. Deocamdata, din cele 42 de miliarde de lei s-au cheltuit 6 miliarde de lei anul trecut. O suma de cel putin 12 miliarde va fi cheltuita anul acesta, iar restul de 24 de miliarde de lei vor fi cheltuiti anul viitor. La pachet, pentru anul viitor este prevazuta o investitie de cel putin 40 miliarde si in Canta, pentru schimbarea sinei pina la Gara. Sint intr-adevar necesare aceste investitii? Este tronsonul Alexandru - Dacia unul din cele mai circulate din Iasi? Face parte aceasta investitie dintr-un plan bine chibzuit al municipalitatii? La nici una din aceste intrebari nu exista un raspuns coerent nici din partea Primariei, nici din cea a RATEC.
    Cit de puternice sint argumentele lui Abalasei?
    In 2002, RATEC a inceput lucrarile de schimbare a sinei pe o distanta de 500 de metri intre piata Alexandru cel Bun si Minerva. Investitia a costat 6 miliarde de lei. Anul acesta, pentru schimbarea a aproximativ 700 de metri de cale, intre Minerva si Zimbru, s-a alocat din bugetul local o suma de 12 miliarde de lei. In 2004 se preconizeaza ca va fi schimbata calea de rulare de peste un kilometru intre Zimbru si rond Dacia, investitie estimata la 24 de miliarde de lei. Adica, cu totul, 42 de miliarde de lei. Din punctul de vedere al conducerii RATEC, toata lucrarea este vitala. "In primul rind, pe acel tronson nu se poate circula din cauza infiltrarii apei. Zona este foarte usor inundabila, la orice ploaie mai mare sau primavara, la topirea zapezilor, ceea ce face imposibil mersul tramvaielor", a fost primul argument al lui Neculai Abalasei, directorul RATEC. In al doilea rind, acesta a explicat ca numai tramvaiele pot face o legatura eficienta intre cele doua cartiere de la marginea Iasului si restul orasului. "Toate institutiile publice si de cultura sint in centru, de aceea exista un aflux foarte mare de elevi si studenti din Alexandru si Dacia spre centrul orasului", a mai spus Abalasei. Al treilea argument forte al directorului RATEC este ca traseul 11 este uzitat intens de pensionari. "Cu tramvaiul 11 se poate face turul pietelor din Iasi: Dacia, Alexandru, Nicolina si Chirila. Foarte multi batrini apeleaza la acest traseu", a adaugat seful regiei. In fine, in al patrulea rind, Abalasei s-a referit si la avantajele ecologice ale investitiei. "Cu maxi-taxi, poluarea este mai crescuta, pe cind la tramvaie este nula", a completat Abalasei.
    Din Dacia, un tramvai pleaca cu acelasi numar de calatori ca si un microbuz
    Argumentele contra acestei investitii nu sint putine, insa. In primul rind, trebuie luat in calcul daca transportul cu tramvaie in Alexandru si Dacia este profitabil. In al doilea rind, daca solutia aleasa pentru schimbarea sinelor este cea mai buna economic. Si, in al treilea rind, daca nu cumva, pentru a face "transport social", Primaria face o investitie disproportionata si paguboasa. Nuca cea mai tare pentru Abalasei este numarul de calatori pe tramvaie. O analiza a cifrelor statistice ar trebui sa puna serios pe ginduri orice economist din Primarie. Spre exemplu, in 1992, cu mijloacele de transport ale fostei RATC calatoreau 200 de milioane de ieseni anual. Din acestia, 40% calatoreau cu tramvaiele, adica in jur de 80 de milioane de calatori. In 2002, cu tramvaiele mai circulau in jur de 18 milioane de calatori, ceea ce este de aproape cinci ori mai putin. Date si mai exacte, extrase din scriptele RATEC, arata si mai clar cit de mult a scazut numarul calatorilor. Astfel, pe traseele 5, 6 si 11, media de calatori la un kilometru este de 7. Practic, la fiecare un kilometru parcurs, in tramvai urca 7 persoane. De aici reiese ca pe cei trei kilometri de traseu din Dacia si Alexandru circula putin peste 20 de calatori cu fiecare tramvai. Datele apartin chiar regiei, care realizeaza periodic fluxul calatorilor. Ceea ce este infim, avind in vedere ca un vagon simplu are o capacitate de peste 100 de locuri. Pentru comparatie, trebuie spus ca orice microbuz de maxi-taxi care pleaca de la rond Dacia ajunge cu cel putin 20 de calatori la piata Alexandru. Cu alte cuvinte, acelasi numar de calatori este transportat atit de un microbuz, cit si de un tramvai. Diferenta, insa, este ca Primaria nu investeste nimic pentru maxi-taxi, ba dimpotriva, percepe o redeventa lunara de citeva milioane de lei de fiecare microbuz.
    Bordurile din Dacia, o "aberatie"
    Al doilea hop in calea investitiei din Dacia il constituie bordurile care marginesc sina. Pina si directorul Abalasei le aproba cu numai jumatate de gura. "Linia de acolo a stat ani de zile sub apa. Cind Girlea a decis sa puna borduri, s-a strins si mai multa apa, ceea ce a dus la ideea inaltarii sinelor", a dat o explicatie directorul RATEC. Din punctul de vedere al consilierului local PRM Constantin Neculau, amplasarea bordurilor este o aberatie. "Sint de formatie constructor si, tocmai de aceea, trebuie sa recunosc ca aceste borduri sint o prostie, o aberatie", a afirmat Neculau. Acesta crede ca o cu totul alta solutie era si mai viabila si mai ieftina. "Nu era nevoie de borduri, ci de construirea unei pante usor inclinate dinspre terasamentul liniei inspre portiunea de carosabil. Astfel, apa s-ar fi scurs spre canalizare si problema ar fi fost rezolvata, la costuri mai mici si cu mai putina bataie de cap pentru soferi", a mai spus consilierul local.
    "E un drum care toaca bani"
    Atacul cel mai dur la adresa investitiei din Dacia si Alexandru a fost lansat de consilierul local PNL Dan Carlan. Acesta a aratat ca lucrarea este finantata din inertie, desi face parte dintr-un plan demult abandonat si neprofitabil. "Ideea investitiei din Alexandru a venit inca de dinainte de 2000, cind Girlea promitea ca o sa faca rost de o finantare BERD nerambursabila. Desi nu a mai obtinut niciodata finantarea, a pus bordurile. Acum deja e prea tirziu pentru a mai face ceva: ori ar trebui sa scoatem bordurile, ori sa se continue investitia, desi este inacceptabil ca aceasta sa fie facuta fara nici o strategie", a declarat Carlan. Acesta a aratat ca exista o presiune constanta a iesenilor pentru scoaterea bordurilor. Cu toate acestea, din bugetul local se pompeaza in continuare acolo zeci de miliarde de lei. "E un drum care nu se stie unde duce, dar care toaca bani", a incheiat Carlan.
    Primaria merge pe ideea transportului social
    Singurul sustinator al proiectului a fost viceprimarul Gheorghe Nichita. Acesta a recunoscut ca nu a apucat sa se puna la punct cu investitia din Dacia. Chiar si asa, insa, Nichita si-a dat votul neconditionat pentru liniile de tramvai. "In Iasi este nevoie de transport electric si acesta va functiona in continuare", a spus viceprimarul. Acesta nu s-a cramponat de faptul ca investitia nu ar fi profitabila. "Chiar daca transportul cu tramvaie din Dacia nu este profitabil, il vom pastra ca transport social", a spus, fara alte comentarii, viceprimarul Nichita. Seful sau, primarul Simirad, a dat si mai multa apa la moara acestei idei. "In nici un caz aceasta investitie nu este profitabila, pentru ca nicaieri transportul in comun nu este profitabil", a opinat seful orasului. Oricum, lui Simirad nu ii e prea clar unde se fac astfel de investitii la calea de rulare. "Prin centru stiu ca trebuie sa refacem niste tronsoane...", a incercat primarul sa-si aminteasca.
    Cu banii de pe sina se puteau cumpara 40 de microbuze
    RATEC a luat banii de la Primarie dar pare sa-i fi investit intr-o "gaura neagra". Daca cele 42 de miliarde de lei pentru sina din Dacia ar fi fost folosite la achizitia de microbuze, regia ar fi devenit un adversar de temut pe piata transportului. Cu aceasta suma, Abalasei ar fi putut achizitiona, cu banii jos, 40 de microbuze nou-noute. Ar fi acoperit cu numai 20 nevoile transportului din Dacia, iar restul le-ar fi putut utiliza pe alte trasee. Insa, in repetate rinduri, Simirad a afirmat ca va favoriza transportul electric, in defavoarea celui auto. Motivatiile primarului sint ca transportul electric este ecologic, deci adecvat unui oras mare de talia Iasului.

    © Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

    Ultima ora

    editorial

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dan CONSTANTIN

    Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

    Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

    opinii

    Roboţi

    Codrin Liviu CUȚITARU

    Roboţi

    Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    George ŢURCĂNAŞU

    Despre discursul regionalist din Moldova (II)

    Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

    Spărgătoarea de coduri

    Bogdan ILIESCU

    Spărgătoarea de coduri

    Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

    pulspulspuls

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

    Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

    Caricatura zilei

    La reciclat pet-uri și doze

    Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

    Cumpara editia digitala

    Vremea in Iasi

    Curs valutar

    Linkuri sponsorizate

    Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri