Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

23 august la Iaşi în anii '70, cu Ion Iliescu prim secretar. Carte pentru fotbalişti, teroare pe câmpuri

GALERIE
Ion Iliescu la Iasi d23 august defilareiasi, 23 august 1
  • Ion Iliescu la Iasi d
  • 23 august defilare
  • iasi, 23 august 1
- +

Zeci de mii de ieşeni erau nevoiţi să renunţe anual la vacanţă până acum 25 de ani, fiind angrenaţi în evenimentele propagandistice de amploare ce aveau loc pe 23 august, la Iaşi, dar şi în capitală. „Ziarul de Iaşi“ a căutat în arhivele şi presa vremii şi a refăcut câteva din momentele acelor vremuri. Ion Iliescu lua parte  la activitatea Teatrului Naţional, criticând repertoriul plictisitor şi inadecvat vremurilor revoluţionare, dar avea critici dure şi în privinţa fotbaliştilor Politehnicii. Pentru îmbunătăţirea performanţelor acestora pe teren, partidul le recomanda ore suplimentare de învăţământ ideologic. Tot în acei ani, o vizită a lui Iliescu în Basarabia, de unde a venit încântat, a creat teroare printre cei ce lucrau în agricultură la Iaşi

La 23 august 1944, România întorcea armele, ieşind din alianţa cu Reich-ul german, făcând însă primii paşi spre Est. „Lumina vine de la Răsărit!“, spunea Mihail Sadoveanu în epocă. România intra inevitabil în sfera de influenţă a Uniunii Sovietice. În urmă cu fix 70 de ani, în ziua de 23 august, şeful statului român, mareşalul Ion Antonescu, şi guvernul său erau arestaţi din ordinul regelui Mihai. România revenea la democraţie după o pauză de şase ani, timp în care forţele de extremă-dreapta şi cele dictatoriale se perindaseră la Putere. La distanţă de nici patru ani, România intra din nou în „zodia“ totalitarismului. În 1948, după abolirea monarhiei şi proclamarea Republicii Populare, 23 august a fost proclamată drept zi naţională. Până atunci, timp de mai bine de 80 ani, românii fuseseră strâns legaţi de 10 Mai, dată la care se sărbătorea obţinerea independenţei, dar şi instalarea monarhiei.

23 august în '45, la Iaşi

În perioada de până la instaurarea Republicii Populare, comuniştii români lansau în viaţa publică românească sărbători noi, cu un puternic spirit militarist, importate pe filieră bolşevică. Una dintre acestea era şi cea dedicată zilei de 23 August. Activiştii de frunte ai PCR urmăreau prin aceste manifestări „popularizarea“ mesajului politic propriu prin „confiscarea“ manifestărilor şi a paradei. Şi la Iaşi, spre exemplu, în anul 1945, reprezentanţii autorităţilor publice şi militare, cei ai Armatei Roşii, liderii partidelor politice şi organizaţiilor de masă urmăreau manifestaţia de la tribună şi îşi ocupau locul menit în orchestraţia propagandistică a sărbătorii. În discursurile lor, reprezentanţii armatei arătau „contribuţia armatei române alături de Armata Roşie pentru desăvârşirea actului dela 23 August şi înfrângerea definitivă a hitlerismului“, insistând totodată şi asupra „traiului şi a educaţiei pe care a primit-o tov. ostaşi români în Uniunea Sovietică“, cât şi asupra rolului avut de „panduri“ în „desrobirea ţării de către nemţi“.

După terminarea cuvântărilor, organizaţiile de masă porneau defilarea prin faţa tribunei cu oficialităţi. Armata, „mai întâiu“, într-o „ţinută impecabilă“, deschidea şirul demonstranţiilor, urmată fiind de organizaţia Tineretului Progresist formată „dintr-o echipă de biciclişti, echipă de Foot-Ball, în tricouri şi chiloţi - echipă de Wollei - în tricouri galbene şi pantaloni bleumarin şi Căminul de Ucenici în uniformele de culoare închisă“. Sindicatele de „...Muncitori şi Funcţionari şi delegaţii Frontului Plugarilor“ au încheiat momentul festiv, ultimii „...reprezentând ţăranii veniţi special din toate satele din judeţ“. Aşa descriu documentele din Arhivele Naţionale Iaşi festivităţile dedicate zilei de 23 August 1945.

Semnificaţia acestei zile

„Documentele din arhiva CC al PCR, încă insuficient exploatate de istoria socială, arată extraordinarul efort politic făcut de noul regim pentru disciplinarea societăţii şi asigurarea conformismului politic. Marile adunări publice erau controlate strict. Acestea erau organizate, cu precădere, în zile precum 6 martie, 1 mai, 23 august şi cu ocazia sărbătorilor sovietice. Rostul acestora era de celebrare a regimului comunist, a Uniunii Sovietice, a lui Stalin şi a liderilor comunişti români, şi de contestare a Occidentului şi adversarilor din interior“, notează istoricul Adrian Cioflâncă în studiul „Instalarea comunismului văzută de la tribună şi din stradă“ (vol. Istoria recentă altfel, Polirom, 2013).

Manifestaţiile de 23 august, pe lângă obişnuitele mitinguri cu pancarte şi scandări, aveau o dimensiune comemorativă pronunţată. Peste tot în ţară, erau depuse coroane de flori la mormintele şi monumentele eroilor sovietici. Tinerii trebuiau să poarte seara panouri, portrete şi lozinci luminate de becuri electrice şi, în colaborare cu armata, să organizeze retrageri cu torţe (ritual utilizat înainte cu precădere de militanţii fascişti, motiv pentru care s-a renunţat repede la el).

„Semnificaţia aniversării loviturii de stat din 23 august 1944 a cunoscut, aşa cum se ştie, resemantizări succesive până la sfârşitul regimului comunist, dar este de reţinut că, la început, înainte de a deveni «revoluţie de eliberare naţională», era preponderent o sărbătoare comemorativă în cinstea Armatei Roşii. Supravegherea era mai strictă decât în alte cazuri, pentru că apăreau gesturi de protest la adresa URSS şi a regimului comunist român: erau aruncate manifeste, distruse simboluri comuniste, rupte afişe sau chiar erau incendiate clădiri şi depozite“, notează istoricul Adrian Cioflâncă.

Cum pregătea Iliescu sărbătoarea

După instalarea lui Nicolae Ceauşescu în fruntea statului, manifestările erau direcţionate spre proslăvirea acestuia. Mai ales în anii când Ceauşescu a încercat distanţarea de Moscova, manifestările dedicate zilei de 23 August erau întrebuinţate sub forma unui „simulacru de plebiscit“, susţin istoricii. Prin adunările populare se simula susţinerea lui Ceauşescu de către popor.

În anii când Ion Iliescu era şeful Comitetului Judeţean PCR Iaşi (1975-1979), sărbătorirea zilei de 23 August era pregătită cu luni bune înainte. Defilările angrenau un număr semnificativ de pionieri şi muncitori, în coloane nesfârşite, iar demonstraţiile militare erau acompaniate de steaguri roşii şi tricolore, portrete ale liderilor comunişti şi nelipsitele cântece patriotice, închinate de cele mai multe ori „Marelui Cârmaci“. În anii 1975-1979, în şedinţele Comitetului Judeţean PCR Iaşi se vorbea şi de 30.000 persoane care să participe la defilările de 23 August.

Până la marele moment, ca o adevărată mână forte a Partidului, Iliescu se ocupa de toate problemele Iaşului, fie că era vorba de cultură, agricultură sau sport. Potrivit documentelor de la Arhivele statului, nimic nu trebuia să scape vigilenţei comuniste, mai ales că lupta de clasă se ascuţea periodic. Despre mişcarea artistică, Iliescu nu era foarte încântat, de exemplu, dând indicaţii pentru revitalizarea acesteia. „Din acest punct de vedere, este pe deplin valabilă maxima «mai bine mai puţin, dar bun», dar în acelaşi timp nu trebuie să fie scuză pentru cei care nu fac nimic, pentru că comoditatea îşi găseşte totdeauna argumente pentru a motiva inactivitatea. Nu avem în vedere acest lucru pentru oamenii harnici, muncitori, care vor să facă treabă, dar şi hărnicia în prostie este periculoasă, de aceea trebuie să ţinem un echilibru între cele două extreme, să realizăm prin această mişcare de amatori acte veritabile de cultură. Sînt manifestări şi manifestări, unele se intitulează manifestări artistice culturale, dar sînt străine de ceea ce constituie un act de cultură. Nu trebuie să ne încălzească sălile pline, cu aplauze şi strigături care fac apel la latura instinctuală, sălile de demenţi care se manifestă în stil de isterie, manifestări care apelează la instinctul primar al omului“, spunea Iliescu la o şedinţă a Comitetului Judeţean PCR Iaşi, conform stenogramelor de la Arhivele Naţionale.

Criticile prim-secretarului Iliescu la adresa teatrului

Într-o altă adunare cu membrii din conducerea partidului, Iliescu se arată nemulţumit şi de munca desfăşurată la Teatrul Naţional, dar mai ales de repertoriul unor piese: „Teatrul Naţional, din păcate, nu marchează o creştere pe care o aşteptam şi nici nu există în conducerea teatrului o atmosferă de efervescenţă intelectuală la care ne aşteptam… De cînd este director Săraru a reuşit să atragă forţe actoriceşti, forţe dramaturgice, care dau spectacole de mare amploare. Se poate deci, în condiţii diverse, să se facă treabă chiar cu literatura şi dramaturgia pe care le avem. Din păcate, nu sîntem noi centrul care să atragem atenţia dramaturgilor. Trebuie să mai discutăm cu conducerea teatrului, sau poate că sînt nişte frămîntări interne în acest colectiv. Trebuie să trecem peste formula de conducere a teatrului şi să se ducă o viaţă şi răspundere de colectiv, să realizăm o muncă susţinută. Chiar şi asupra repertoriului să mai umblăm, chiar dacă repertoriile de la unităţile profesioniste de cultură s-au trimis la consiliul culturii. Mi se pare greoi şi plictisitor acest repertoriu. Trebuie găsită posibilitatea să-i dăm un echilibru, să găsim nişte texte actuale, care să fie mai direct ancorate în realitatea noastră“, susţinea Iliescu când era şef peste judeţul Iaşi. Şi sectorul agricol îi dădea acestuia bătăi de cap, mai ales problema valorificării solurilor degradate din judeţ. Pentru a pune totul în ordine în acest domeniu, Iliescu spunea că trebuie să luăm exemplu de la fraţii de peste Prut. „Basarabenii stau foarte bine faţă de noi în această privinţă. Au pus în ordine toate pantele, le-au plantat cu viţă de vie, pomi. Nu mai sînt păşuni degradate pe care se plimbă animalele în voie. Nu mai au buruieni nici în culturi şi nici de-a lungul drumurilor. De asemenea, au lucrări bune şi interesante în privinţa irigaţiilor“, spunea Iliescu colegilor săi din conducerea PCR Iaşi.

Şi fotbalul era pus la zid de partid

Cu ocazia unei vizite a lui Simion Ion, membru supleant în CC al PCR, şi rezultatele fostei echipe de fotbal „Politehnica“ erau criticate pe linie de partid. „Criticile repetate ale conducerii de partid, personal ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, nemulţumirile masei de iubitori ai acestui sport, mă fac să spun că calitatea echipelor este la un nivel nesatisfăcător şi de la care nu face excepţie nici echipa Politehnica din Iaşi“, indica prezidiul condus de Ion Iliescu, potrivit arhivelor. Acesta remarca faptul că trebuie intensificată munca politico-educativă la secţiile sportive şi înlăturarea antrenorilor şi jucătorilor certaţi cu ordinea şi disciplina în muncă.  

FOTO: richardconstantinescu.ro
 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri