Chirica: 4 dosare / Alexe: 3 dosare. De ce totuşi cei doi nu au motive de îngrijorare până în ziua alegerilor?
Daca cei doi vor câstiga la viitoarele alegeri locale înca o tura în fruntea insti (...)
citeste totjoi, 28.03.2024
Zeci de mii de ieşeni erau nevoiţi să renunţe anual la vacanţă până acum 25 de ani, fiind angrenaţi în evenimentele propagandistice de amploare ce aveau loc pe 23 august, la Iaşi, dar şi în capitală. „Ziarul de Iaşi“ a căutat în arhivele şi presa vremii şi a refăcut câteva din momentele acelor vremuri. Ion Iliescu lua parte la activitatea Teatrului Naţional, criticând repertoriul plictisitor şi inadecvat vremurilor revoluţionare, dar avea critici dure şi în privinţa fotbaliştilor Politehnicii. Pentru îmbunătăţirea performanţelor acestora pe teren, partidul le recomanda ore suplimentare de învăţământ ideologic. Tot în acei ani, o vizită a lui Iliescu în Basarabia, de unde a venit încântat, a creat teroare printre cei ce lucrau în agricultură la Iaşi
La 23 august 1944, România întorcea armele, ieşind din alianţa cu Reich-ul german, făcând însă primii paşi spre Est. „Lumina vine de la Răsărit!“, spunea Mihail Sadoveanu în epocă. România intra inevitabil în sfera de influenţă a Uniunii Sovietice. În urmă cu fix 70 de ani, în ziua de 23 august, şeful statului român, mareşalul Ion Antonescu, şi guvernul său erau arestaţi din ordinul regelui Mihai. România revenea la democraţie după o pauză de şase ani, timp în care forţele de extremă-dreapta şi cele dictatoriale se perindaseră la Putere. La distanţă de nici patru ani, România intra din nou în „zodia“ totalitarismului. În 1948, după abolirea monarhiei şi proclamarea Republicii Populare, 23 august a fost proclamată drept zi naţională. Până atunci, timp de mai bine de 80 ani, românii fuseseră strâns legaţi de 10 Mai, dată la care se sărbătorea obţinerea independenţei, dar şi instalarea monarhiei.
23 august în '45, la Iaşi
În perioada de până la instaurarea Republicii Populare, comuniştii români lansau în viaţa publică românească sărbători noi, cu un puternic spirit militarist, importate pe filieră bolşevică. Una dintre acestea era şi cea dedicată zilei de 23 August. Activiştii de frunte ai PCR urmăreau prin aceste manifestări „popularizarea“ mesajului politic propriu prin „confiscarea“ manifestărilor şi a paradei. Şi la Iaşi, spre exemplu, în anul 1945, reprezentanţii autorităţilor publice şi militare, cei ai Armatei Roşii, liderii partidelor politice şi organizaţiilor de masă urmăreau manifestaţia de la tribună şi îşi ocupau locul menit în orchestraţia propagandistică a sărbătorii. În discursurile lor, reprezentanţii armatei arătau „contribuţia armatei române alături de Armata Roşie pentru desăvârşirea actului dela 23 August şi înfrângerea definitivă a hitlerismului“, insistând totodată şi asupra „traiului şi a educaţiei pe care a primit-o tov. ostaşi români în Uniunea Sovietică“, cât şi asupra rolului avut de „panduri“ în „desrobirea ţării de către nemţi“.
După terminarea cuvântărilor, organizaţiile de masă porneau defilarea prin faţa tribunei cu oficialităţi. Armata, „mai întâiu“, într-o „ţinută impecabilă“, deschidea şirul demonstranţiilor, urmată fiind de organizaţia Tineretului Progresist formată „dintr-o echipă de biciclişti, echipă de Foot-Ball, în tricouri şi chiloţi - echipă de Wollei - în tricouri galbene şi pantaloni bleumarin şi Căminul de Ucenici în uniformele de culoare închisă“. Sindicatele de „...Muncitori şi Funcţionari şi delegaţii Frontului Plugarilor“ au încheiat momentul festiv, ultimii „...reprezentând ţăranii veniţi special din toate satele din judeţ“. Aşa descriu documentele din Arhivele Naţionale Iaşi festivităţile dedicate zilei de 23 August 1945.
Semnificaţia acestei zile
„Documentele din arhiva CC al PCR, încă insuficient exploatate de istoria socială, arată extraordinarul efort politic făcut de noul regim pentru disciplinarea societăţii şi asigurarea conformismului politic. Marile adunări publice erau controlate strict. Acestea erau organizate, cu precădere, în zile precum 6 martie, 1 mai, 23 august şi cu ocazia sărbătorilor sovietice. Rostul acestora era de celebrare a regimului comunist, a Uniunii Sovietice, a lui Stalin şi a liderilor comunişti români, şi de contestare a Occidentului şi adversarilor din interior“, notează istoricul Adrian Cioflâncă în studiul „Instalarea comunismului văzută de la tribună şi din stradă“ (vol. Istoria recentă altfel, Polirom, 2013).
Manifestaţiile de 23 august, pe lângă obişnuitele mitinguri cu pancarte şi scandări, aveau o dimensiune comemorativă pronunţată. Peste tot în ţară, erau depuse coroane de flori la mormintele şi monumentele eroilor sovietici. Tinerii trebuiau să poarte seara panouri, portrete şi lozinci luminate de becuri electrice şi, în colaborare cu armata, să organizeze retrageri cu torţe (ritual utilizat înainte cu precădere de militanţii fascişti, motiv pentru care s-a renunţat repede la el).
„Semnificaţia aniversării loviturii de stat din 23 august 1944 a cunoscut, aşa cum se ştie, resemantizări succesive până la sfârşitul regimului comunist, dar este de reţinut că, la început, înainte de a deveni «revoluţie de eliberare naţională», era preponderent o sărbătoare comemorativă în cinstea Armatei Roşii. Supravegherea era mai strictă decât în alte cazuri, pentru că apăreau gesturi de protest la adresa URSS şi a regimului comunist român: erau aruncate manifeste, distruse simboluri comuniste, rupte afişe sau chiar erau incendiate clădiri şi depozite“, notează istoricul Adrian Cioflâncă.
Cum pregătea Iliescu sărbătoarea
După instalarea lui Nicolae Ceauşescu în fruntea statului, manifestările erau direcţionate spre proslăvirea acestuia. Mai ales în anii când Ceauşescu a încercat distanţarea de Moscova, manifestările dedicate zilei de 23 August erau întrebuinţate sub forma unui „simulacru de plebiscit“, susţin istoricii. Prin adunările populare se simula susţinerea lui Ceauşescu de către popor.
În anii când Ion Iliescu era şeful Comitetului Judeţean PCR Iaşi (1975-1979), sărbătorirea zilei de 23 August era pregătită cu luni bune înainte. Defilările angrenau un număr semnificativ de pionieri şi muncitori, în coloane nesfârşite, iar demonstraţiile militare erau acompaniate de steaguri roşii şi tricolore, portrete ale liderilor comunişti şi nelipsitele cântece patriotice, închinate de cele mai multe ori „Marelui Cârmaci“. În anii 1975-1979, în şedinţele Comitetului Judeţean PCR Iaşi se vorbea şi de 30.000 persoane care să participe la defilările de 23 August.
Până la marele moment, ca o adevărată mână forte a Partidului, Iliescu se ocupa de toate problemele Iaşului, fie că era vorba de cultură, agricultură sau sport. Potrivit documentelor de la Arhivele statului, nimic nu trebuia să scape vigilenţei comuniste, mai ales că lupta de clasă se ascuţea periodic. Despre mişcarea artistică, Iliescu nu era foarte încântat, de exemplu, dând indicaţii pentru revitalizarea acesteia. „Din acest punct de vedere, este pe deplin valabilă maxima «mai bine mai puţin, dar bun», dar în acelaşi timp nu trebuie să fie scuză pentru cei care nu fac nimic, pentru că comoditatea îşi găseşte totdeauna argumente pentru a motiva inactivitatea. Nu avem în vedere acest lucru pentru oamenii harnici, muncitori, care vor să facă treabă, dar şi hărnicia în prostie este periculoasă, de aceea trebuie să ţinem un echilibru între cele două extreme, să realizăm prin această mişcare de amatori acte veritabile de cultură. Sînt manifestări şi manifestări, unele se intitulează manifestări artistice culturale, dar sînt străine de ceea ce constituie un act de cultură. Nu trebuie să ne încălzească sălile pline, cu aplauze şi strigături care fac apel la latura instinctuală, sălile de demenţi care se manifestă în stil de isterie, manifestări care apelează la instinctul primar al omului“, spunea Iliescu la o şedinţă a Comitetului Judeţean PCR Iaşi, conform stenogramelor de la Arhivele Naţionale.
Criticile prim-secretarului Iliescu la adresa teatrului
Într-o altă adunare cu membrii din conducerea partidului, Iliescu se arată nemulţumit şi de munca desfăşurată la Teatrul Naţional, dar mai ales de repertoriul unor piese: „Teatrul Naţional, din păcate, nu marchează o creştere pe care o aşteptam şi nici nu există în conducerea teatrului o atmosferă de efervescenţă intelectuală la care ne aşteptam… De cînd este director Săraru a reuşit să atragă forţe actoriceşti, forţe dramaturgice, care dau spectacole de mare amploare. Se poate deci, în condiţii diverse, să se facă treabă chiar cu literatura şi dramaturgia pe care le avem. Din păcate, nu sîntem noi centrul care să atragem atenţia dramaturgilor. Trebuie să mai discutăm cu conducerea teatrului, sau poate că sînt nişte frămîntări interne în acest colectiv. Trebuie să trecem peste formula de conducere a teatrului şi să se ducă o viaţă şi răspundere de colectiv, să realizăm o muncă susţinută. Chiar şi asupra repertoriului să mai umblăm, chiar dacă repertoriile de la unităţile profesioniste de cultură s-au trimis la consiliul culturii. Mi se pare greoi şi plictisitor acest repertoriu. Trebuie găsită posibilitatea să-i dăm un echilibru, să găsim nişte texte actuale, care să fie mai direct ancorate în realitatea noastră“, susţinea Iliescu când era şef peste judeţul Iaşi. Şi sectorul agricol îi dădea acestuia bătăi de cap, mai ales problema valorificării solurilor degradate din judeţ. Pentru a pune totul în ordine în acest domeniu, Iliescu spunea că trebuie să luăm exemplu de la fraţii de peste Prut. „Basarabenii stau foarte bine faţă de noi în această privinţă. Au pus în ordine toate pantele, le-au plantat cu viţă de vie, pomi. Nu mai sînt păşuni degradate pe care se plimbă animalele în voie. Nu mai au buruieni nici în culturi şi nici de-a lungul drumurilor. De asemenea, au lucrări bune şi interesante în privinţa irigaţiilor“, spunea Iliescu colegilor săi din conducerea PCR Iaşi.
Şi fotbalul era pus la zid de partid
Cu ocazia unei vizite a lui Simion Ion, membru supleant în CC al PCR, şi rezultatele fostei echipe de fotbal „Politehnica“ erau criticate pe linie de partid. „Criticile repetate ale conducerii de partid, personal ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu, nemulţumirile masei de iubitori ai acestui sport, mă fac să spun că calitatea echipelor este la un nivel nesatisfăcător şi de la care nu face excepţie nici echipa Politehnica din Iaşi“, indica prezidiul condus de Ion Iliescu, potrivit arhivelor. Acesta remarca faptul că trebuie intensificată munca politico-educativă la secţiile sportive şi înlăturarea antrenorilor şi jucătorilor certaţi cu ordinea şi disciplina în muncă.
FOTO: richardconstantinescu.ro
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
STUDIU - Gheaţa polară se topeşte şi modifică rotaţia Pământului: Timpul însuşi este afectat
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Nissan va investi în unitatea de vehicule electrice Ampere a grupului Renault
Prima Doamnă Jill Biden a scris o carte pentru copii despre pisica de la Casa Albă
Sonda japoneză SLIM a supravieţuit celei de-a doua nopţi pe Lună
Medicamentele hormonale ar putea creşte riscul de tumori cerebrale
PSD Iaşi anunţă că un nou primar PNL va candida pe listele lor la alegerile locale
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Totul despre evaluarea copiilor din Iaşi care vor împlini 6 ani după începerea clasei pregătitoare
O nouă reţea de gaze, cu peste 1.700 de branşamente, într-o comună de lângă Iaşi
Un arhitect în cursa pentru Primăria Iaşi. Este candidat din partea REPER
Expoziţie de enciclopedii la BCU Iaşi, sub titlul “Universul într-o carte”
Permis reţinut în vederea anulării: mergea beat criţă cu maşina prin sat
S-a aprobat o nouă majorare de tarife la CFR Călători. Intră în vigoare luni
Guvernul PSD și Antibiotice Iași: un parteneriat strategic pentru sănătatea românilor (P)
Diana Şoşoacă: Mă gândesc foarte serios să candidez la primăria Iaşiului. Cred că voi candida
Doliu la Tribunalul Iaşi. „A fost un accident”. O judecătoare abia pensionată a murit la 54 de ani
Virusul HIV a fost eliminat din celule, deocamdată, în laborator
Angajat al Primăriei Timișoara, prins de primar copiind la examen cu o cască (P)
Pacient de 22 de ani cu limfagiom chistic de mezocolon, operat cu succes la Arcadia
Ultimele calcule privind posibilitatea ca Iaşul să prindă un post de europarlamentar
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |