Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

300 de ani de la moartea lui Antim Ivireanul

GALERIE
BogdanCretu
  • BogdanCretu
- +

Figură providenţială a culturii române, prin opera sa de tipograf şi de traducător, de Mitropolit care a contribuit esenţial la introducerea limbii române în oficierea slujbei, martir al Bisericii, orator desăvârşit, ctitor al unui lăcaş de cult emblematic, care îi poartă şi astăzi numele, Antim Ivireanul a fost canonizat în 1992, fiind prăznuit la 27 septembrie.

Ce destin romanesc (şi românesc!) a avut Antim! Originar din Iviria, Georgia de azi, căzut rob la turci, eliberat prin intermediul Patriarhiei Constantinopolului, tipograf priceput la caligrafie, xilogravură, pictură, broderie şi în genere la toate meşteşugurile pretinse de arta cărţii, poliglot redutabil, ca mai toţi cărturarii epocii sale, adus în Ţara Românească de Constantin Brâncoveanu pentru a se ocupa de tipografia domnească, călugăr, devenit apoi egumen al mânăstirii Snagov, episcop al Râmnicului şi, începând cu 1708, Mitropolit, orator desăvârşit, ctitor de lăcaşuri monumentale (Mânăstirea Tuturor Sfinţilor, care îi poartă numele, este un reper), spirit aprins, orgolios, nestrăin de ambiţii politice, neezitând să intre în confict cu domnitorii, adversar aprig al turcilor, în cele din urmă decăzut din arhierie, în urma unor intrigi împotriva lui Nicolae Mavrocordat, acuzat de vrăjitorie şi de alte păcate „sataniceşti”, hăcuit pe drumul către Sinai, unde îi fusese stabilit exilul - el a păşit, se pare, peste toate pragurile pe care, în legendele medievale, doar cei aleşi pot trece. Însemnătatea sa în cultura română este, privită azi în toată complexitatea sa, covârşitoare.

Există, mai întâi, activitatea sa de tipograf. Dintre cele peste 70 de lucrări care i se datorează, jumătate sunt în limba română. Cifra spune multe despre contribuţia sa la introducerea limbii române în ritualul liturgic. Strădania sa de a transpune în română principalele cărţi de cult dintr-o astfel de intenţie porneşte, mai curând decât dintr-o anacronică pornire naţionalistă: pragmatic, preoţii abia ştiutori de slovă se puteau descurca mult mai uşor în limba română; în plus, astfel tradus, cuvântul lui Dumnezeu trecea mult mai eficient la credincioşi. Printre primii diriguitori ai Bisercii, Antim are acest program clar, de românizare a cultului bisericesc, dar, repet, din motive concrete, pragmatice, nu din romantice porniri patriotice. Programul său este unul eclesiatic, nu unul naţionalist! Deşi, evident, nu s-ar putea spune că nu a fost Antim un arhiereu extrem de devotat ţării sale de adopţie. Dar prin asta înţelegea, cum reiese din multe dintre predicile sale, datoria, răspunderea faţă de „turma” de credincioşi, pe care Dumnezeu i-a dat-o în grijă.

De o importanţă aparte este, fireşte, opera scrisă a lui Antim, în special Didahiile. Primul lucru care frapează la lectura textelor sale este că mitropolitul foloseşte cea mai curată şi mai limpede limbă română a epocii. Epurată de oralităţile stilului cronicăresc muntean, de contorsionările livreşti ale unor Miron Costin şi Cantemir, limba română demonstrează, sub pana lui Antim, că e capabilă să exprime subtilităţi, nuanţe, abstracţiuni, să cuprindă toate registrele stilistice, de la lirism la injurie. Nefiind vorbitor nativ, folosind, atunci când nu are la îndemână un lexic foarte bogat, implanturi greceşti (de pildă, în cele două epistole adresate lui Constantin Brâncoveanu), cunoscând perfect regulile oratoriei sacre, supunându-se unui efort către rigoare, urmând o disciplină permanent şantajată de un temperament vulcanic, cărturarul imprimă limbii române o fluenţă rară printre contemporani. El are îndrăzneala de a încălca unele convenţii şi clişee cărora tradiţia le atribuia autoritate.

Antim este un autocrat care, precum domnitorul în plan cotidian, pretinde obedienţă absolută în plan spiritual. El chiar ameninţă, la un moment dat, că, dacă nu i se va da ascultare, va recurge la pedeapsa legii. „Şi încăş, prea carii să vor arăta semeţi şi tari de cap şi nu să vor supune dreptăţii şi poruncii besericeşti îi vom pedepsi şi cu domnia.” Cap al bisericii, Antim a înţeles să-şi ţină cu demnitate rangul şi să nu se gudure pe lângă puternicii zilei. De aceea, multe dintre predicile capătă alura unor rechizitorii. Precum Apostolul Pavel, Antim nu ţine la diplomaţie, nu este un orator blând. Dimpotrivă, omiliile sale se remarcă, nu o dată, prin vehemenţă. Călinescu observa subtil cum că „mai ales Antim are darul întoarcerii brusce spre ascultătorul din biserică cu o retorică încărcată de sevele vorbirii zilnice, şi pe temeiuri de un bun-simţ curent, ducând la un soi de portrete morale”. „Întoarcerea bruscă” vrea să spună chiar brutalitate, temperament clocotitor, siguranţă de sine, exigenţă maximă. Totul în numele unor valori al căror chezaş Mitropolitul este. Inteligent, retorul se include în tagma păcătoşilor, certarea se face la persoana I plural: „Iară noi, având lege, facem tot împotriva legii şi suntem mai păcătoşi decât toate neamurile şi decât toate limbile; şi puteţ cunoaşte aceasta, că iaste aşa cum zic, că ce neam înjură ca noi, de lege, de cruce, de cuminecătură, de morţi, de comândare, de lumânare, de suflet, de mormânt, de colivă, de prescuri, de ispovedanie, de botez, de cununie şi de toate tainele sfintei biserici şi ne ocărâm şi ne batjocorim înşine legea? Cine din păgâni face aceasta, cine-ş măscăreşte legia ca noi?”. După care urmează dezlănţuirea, ocara, ameninţarea directă, introdusă prin formula fără echivoc „vă poruncesc”. E aici nu doar izbucnirea unui temperament incapabil să se controleze, ci şi violenţa calculată, strategică a unui om al Bisericii conştient de responsabilitatea sa. Cui i se adresează vlădica? Din ce fel de persoane este alcătuită „turma” sa? Care este auditorul unui mitroplit? De bună seamă, boierii de prim rang, în frunte cu domnitorul. Riscantă, dar asumată, furia sa nu este subiectivă, ci, oricât de înaltă a fi temperatura la care ajung omiliile (în formă directă, rostită, lipsită de echilibrul la care scrisul obligă, didahiile trebuie să fi fost şi mai dure!), atitudinea retorului de amvon nu face decât să însceneze un patos de mare efect. Efectul asupra ascultătoriloe nu e greu de intuit. Dar asupra cititorilor? Aşternându-şi pe hârtie predicile, Antim avea şi această grijă. Pagina capătă, într-adevăr, viaţă, pigmentând o structură canonică, cea a retoricii de amvon. Antim este un autor extrem de prezent în text.

Figură providenţială a culturii române, prin opera sa de tipograf şi de traducător, de Mitropolit care a contribuit esenţial la introducerea limbii române în oficierea slujbei, martir al Bisericii, orator desăvârşit, ctitor al unui lăcaş de cult emblematic, care îi poartă şi astăzi numele, Antim Ivireanul a fost canonizat în 1992, fiind prăznuit la 27 septembrie. După toate documentele, la finele lui septembrie 1716 a fost ucis. La 300 de ani de la sacrificul său, opera sa este de neocolit, mereu vie şi surprinzătoare.

Bogdan Creţu este director al Institutului de Filologie Română „A. Philippide”, Academia Română, Filiala Iaşi şi conferenţiar universitar doctor la Facultatea de Litere din cadrul Universităţii ”Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri