Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Alegeri în patria raţiunii (II)

GALERIE
lucian dirdala200
  • lucian dirdala200
- +

Uniunea Europeană şi chiar NATO pot rezista foarte bine fără Grecia, dacă poporul acestei ţări alege o altă cale.      

Ceva mai clar decât anticipau sondajele de opinie, gruparea de extrema stângă SYRIZA a câştigat alegerile legislative din Grecia. Liderul ei, Alexis Tsipras, a format rapid noul guvern printr-o alianţă cu ANEL („Grecii Independenţi”), o formaţiune de dreapta cu care nu are prea multe în comun, exceptând ostilitatea faţă de politica de austeritate impusă de UE şi FMI după bailout. Primele măsuri ale cabinetului sunt în ton cu programul electoral al SYRIZA şi anunţă în mod convingător abandonarea programului de reforme proiectat sub patronajul finanţatorilor internaţionali. Noua putere se ţine de cuvânt. Vom vedea unde va duce această linie, abundent prezentată în presa internaţională, inclusiv în presa românească. În cele ce urmează, voi expune câteva observaţii subiective.

În primul rând, SYRIZA are un mandat politic dobândit în circumstanţe cu totul speciale. Guvernul Tsipras poate lua orice decizie doreşte, în orice privinţă, dar populaţia l-a însărcinat să pună capăt austerităţii fără a scoate Grecia din zona euro şi din Uniunea Europeană.

Prin mesajul său electoral, formaţiunea câştigătoare a promis îndeplinirea unui obiectiv ce presupune un anumit rezultat al negocierilor cu guvernele statelor creditoare şi cu mai multe instituţii ale UE. Dat fiind faptul că cele mai multe dintre fondurile transferate Greciei provin de la guvernele naţionale din celelalte state membre UE, acestea vor trebui să răspundă în faţa propriilor cetăţeni pentru orice ştergere de datorii. În actuala situaţie politică, asemenea gesturi ar putea fi aspru sancţionate.

Discrusul politic al partidului condus de Tsipras include o dimensiune pan-europeană, în sensul că revoluţia anticapitalistă declanşată în Grecia ar trebui să cuprindă întregul continent. Din acest punct de vedere, mişcarea spaniolă Podemos (înrudită, deşi există diferenţe notabile faţă de SYRIZA) este următoarea ce se pregăteşte să intre în luptă, cu mari şanse de victorie. Întreg mecanismul zonei euro este pus în cauză, ceea ce măreşte probabilitatea unei reacţii rigide şi ostile din partea forurilor de la Bruxelles.

Noul guvern grec nu a întârziat să-şi afirme perspectiva de politică externă, în contextul crizei ucrainene. Atitudinea sa ostilă sancţiunilor împotriva Rusiei nu este, desigur, singulară în UE. Totuşi, pe fondul aşteptatelor tensiuni prilejuite de negocierile pe teme financiare, ar fi de aşteptat ca exasperarea forurilor de la Bruxelles să fie accentuată.

Mai ales prin includerea în cabinet a formaţiunii ANEL, raporturile greco-turce vor fi supuse unei tot mai mari presiuni. Primul gest politic al ministrului grec al Apărării, Panos Kammenos (liderul ANEL), a fost acela de a survola din elicopter câteva mici insule nelocuite din largul coastelor turceşti, etern subiect de dispută între cele două ţări. A urmat o succesiune de şicane între avioane militare ale celor două ţări, în spaţiul aerian elen. Noul guvern de la Atena nu întârzie să provoace îngrijorări în privinţa securităţii regionale, cu atât mai mult cu cât şi conducerea de la Ankara tinde să fie tot mai vocală.

Deşi nu este (încă) o temă prioritară a guvernului Tsipras, problema statutului Greciei în NATO nu poate lipsi de pe agenda de preocupări a aliaţilor, în primul rând a Statelor Unite. În acest moment, membrii Alianţei nu au nicio garanţie că Atena îşi va asuma angajamentele enunţate ultima dată anul trecut, la summitul de la Newport.

Revenind la problematica Uniunii Europene, se ştie că actuala legislatură va reprezenta o perioadă de reflecţie în perspectiva unui nou tratat, care ar urma să consolideze integrarea economică prin încorporarea unui capitol fiscal. De asemenea, se vorbeşte despre introducerea unei condiţionalităţi mai stricte în plan bugetar şi, poate, în privinţa respectării normelor statului de drept. Este greu de anticipat în ce măsură Grecia poate fi un partener constructiv, dacă guvernul Tsipras se va afla într-un conflict prelungit cu instituţiile de la Bruxelles şi cu anumite guverne, cum ar fi cel german.

Nu am făcut niciun comentariu pe marginea compatibilităţii între ideologia SYRIZA şi principiile aflate la baza organizării Europei, în sensul cel mai larg. Vom vedea, în lunile următoare, dacă se vor produce divizări importante - nu este oportun să facem prognoze pesimiste, din acest punct de vedere. Totuşi, dacă ele vor apărea, se poate spune că probabilitatea unui „Grexit” devine tot mai mare. Uniunea Europeană şi chiar NATO pot rezista foarte bine fără Grecia, dacă poporul acestei ţări alege o altă cale.       

Lucian Dîrdală este politolog şi lector universitar doctor în cadrul Universităţii “Mihail Kogălniceanu”  

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri