Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Analiză Wall Street Journal: Falimentul grecilor, bucuria ruşilor

GALERIE
putin
  • putin
- +

Europa va fi mult mai vulnerabilă în faţa agresiunii Rusiei în cazul în care îşi slăbeşte legăturile cu Grecia, care a jucat un rol critic în cadrul politicii de izolare a fostei Uniuni Sovietice în timpul Războiului Rece şi care rămâne la fel de importantă în perioada Putin, comentează Wall Street Journal.

Grecia nu ar fi trebuit să fie admisă în Uniunea Europeană (UE) în 1981 şi ar fi trebuit dată afară din zona euro cu multe luni în urmă, scrie în ediţia de ieri a publicaţiei Robert D Kaplan, un jurnalist american specializat în ştiinţe politice şi un influent scriitor. Însă mulţi decidenţi europeni ştiu, chiar dacă nu o spun, că Europa va fi mai vulnerabilă în faţa agresiunii ruseşti dacă îşi slăbeşte legăturile cu Grecia, singura parte a Blacanilor accesibilă de la Mediterana şi, ca atare, o cale de acces esenţială către şi dinspre Occident, argumentează Kaplan. El subliniază că acesta este unul dintre cazurile în care geopolitica este mai importantă ca economia.
În contextul atitudinii belicoase de care dă dovadă preşedintele rus Vladimir Putin, Kaplan îndeamnă să se reflecteze la ceea ce s-ar fi întâmplat dacă Stalin nu ar fi cedat Grecia Occidentului în schimbul restului Balcanilor, la începutul Războiului Rece. Cu o Grecie în blocul comunist, Italia ar fi fost într-un pericol permanent, la fel ca întreaga regiune de est a Mediteranei şi Levantul, afirmă el, subliniind că bazele americane din Grecia au fost esenţiale în cadrul politicii de izolare.

Ortodoxismul, o legătură emoţională cu Rusia

Însă Grecia - ca politică şi cultură - nu este deplin ancorată în Occident, apreciază el. Vestul Greciei este perceput mai degrabă ca urmaşul despotismelor bizantin şi otoman decât al Atenei lui Pericle. În timp ce revoluţiile de la mijlocul secolului al XIX-lea au avut adesea origini bugheze şi obţinerea de libertăţi politice ca scop, mişcarea pentru independenţa Greciei a fost mai degrabă o mişcare etnică având ca bază religia ortodoxă - o legătură emoţională şi spirituală cu Rusia. Această legătură explică de ce cei mai mulţi dintre greci au fost alături de Rusia în favoarea Serbiei şi împotriva Europei în timpul Războiului din Kosovo, în 1999.
Grecia nu a avut niciodată partide politice moderne, de nivelul celor din Europa Centrală şi de Vest, scrie Kaplan, ci formaţiuni paternaliste, organizate în jurul unor lideri charismatici ai unor mişcări de factură reacţionară de dreapta şi radicale de stânga. Andreas Papandreou, premierul Greciei în anii '80 şi '90, nu a fost un socialist european modern, aşa cum credeau mulţi în Occident, ci poate fi înţeles mai bine ca un populist latino-american în tradiţia lui Juan Perón, scrie jurnalistul evocând o perioadă de un deceniu în care a trăit la Atena.

Grecia nu s-a simţit niciodată confortabil în NATO

Kaplan îl consideră pe Papandreou unul dintre "precursorii dezastrului grec actual", prezentându-l ca pe un politician cinic care s-a folosit de ajutorul de la Bruxelles să creeze un sistem politic mai raţional după aderarea ţării la UE, să extindă birocraţia şi să creeze un stat al bunăstării imposibil de susţinut. El consideră Grecia actuală o ţară "prost instituţionalizată" în care prea puţini plătesc impozite cum ar trebui să plătească, grevată, în plus, de o "birocraţie pletorică". Afacerile sunt deţinute de familii, în detrimentul meritocraţiei, iar dacă cultura politică nu este integral occidentală, de ce ar fi economia, se întreabă Kaplan.
El adaugă că sovieticii au operat în Grecia mai uşor decât în orice alt stat NATO şi că statul elen nu s-a simţit niciodată confortabil în NATO, visând la neutralitate. În schimb, UE şi NATO au asigurat libertatea şi prosperitatea acestei ţări, iar grecii, care nu au trăit sub Pactul de la Varşovia, nu au fost recunoscători că au fost ţinuţi în afara acestuia. "Având în vedere relaţiile de lungă durată ale Kremlinului în Grecia, nu este exclus ca ruşii să aibă în prezent legături mai bune - şi informaţii despre - Syriza şi diversele ei facţiiuni decât europenii", scrie Kaplan.


El apreciază că, în cazul în care Grecia părăseşte zona euro, consecinţele asupra economiei sale naţionale ar putea fi extrem de dure, un lucru care, alături de dezmembrarea şi slăbirea Ucrainei va afecta grav poziţia geopolitică a Europei în faţa Rusiei. În cazul în care acest scenariu devine realitate, Spania şi Portugalia vor fi mai susceptibile la o contagiune a crizei datoriilor în zona euro, iar "ţări balcanice cu instituţii slabe şi economii fragile ca Albania Bulgaria şi România vor fi mai expuse", avertizează Kaplan. De asemenea, eventuala slăbire a legăturilor Greciei cu Occidentul în regiunea de est a Mediteranei, în contextul mai larg al ascensiunii Iranului la Golful Persic şi Chinei în mările Chinei de Est şi de Sud, va eroda puterea americană, subliniază el.



 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri