Chirica: 4 dosare / Alexe: 3 dosare. De ce totuşi cei doi nu au motive de îngrijorare până în ziua alegerilor?
Daca cei doi vor câstiga la viitoarele alegeri locale înca o tura în fruntea insti (...)
citeste totjoi, 28.03.2024
Europa va fi mult mai vulnerabilă în faţa agresiunii Rusiei în cazul în care îşi slăbeşte legăturile cu Grecia, care a jucat un rol critic în cadrul politicii de izolare a fostei Uniuni Sovietice în timpul Războiului Rece şi care rămâne la fel de importantă în perioada Putin, comentează Wall Street Journal.
Grecia nu ar fi trebuit să fie admisă în Uniunea Europeană (UE) în 1981 şi ar fi trebuit dată afară din zona euro cu multe luni în urmă, scrie în ediţia de ieri a publicaţiei Robert D Kaplan, un jurnalist american specializat în ştiinţe politice şi un influent scriitor. Însă mulţi decidenţi europeni ştiu, chiar dacă nu o spun, că Europa va fi mai vulnerabilă în faţa agresiunii ruseşti dacă îşi slăbeşte legăturile cu Grecia, singura parte a Blacanilor accesibilă de la Mediterana şi, ca atare, o cale de acces esenţială către şi dinspre Occident, argumentează Kaplan. El subliniază că acesta este unul dintre cazurile în care geopolitica este mai importantă ca economia.
În contextul atitudinii belicoase de care dă dovadă preşedintele rus Vladimir Putin, Kaplan îndeamnă să se reflecteze la ceea ce s-ar fi întâmplat dacă Stalin nu ar fi cedat Grecia Occidentului în schimbul restului Balcanilor, la începutul Războiului Rece. Cu o Grecie în blocul comunist, Italia ar fi fost într-un pericol permanent, la fel ca întreaga regiune de est a Mediteranei şi Levantul, afirmă el, subliniind că bazele americane din Grecia au fost esenţiale în cadrul politicii de izolare.
Însă Grecia - ca politică şi cultură - nu este deplin ancorată în Occident, apreciază el. Vestul Greciei este perceput mai degrabă ca urmaşul despotismelor bizantin şi otoman decât al Atenei lui Pericle. În timp ce revoluţiile de la mijlocul secolului al XIX-lea au avut adesea origini bugheze şi obţinerea de libertăţi politice ca scop, mişcarea pentru independenţa Greciei a fost mai degrabă o mişcare etnică având ca bază religia ortodoxă - o legătură emoţională şi spirituală cu Rusia. Această legătură explică de ce cei mai mulţi dintre greci au fost alături de Rusia în favoarea Serbiei şi împotriva Europei în timpul Războiului din Kosovo, în 1999.
Grecia nu a avut niciodată partide politice moderne, de nivelul celor din Europa Centrală şi de Vest, scrie Kaplan, ci formaţiuni paternaliste, organizate în jurul unor lideri charismatici ai unor mişcări de factură reacţionară de dreapta şi radicale de stânga. Andreas Papandreou, premierul Greciei în anii '80 şi '90, nu a fost un socialist european modern, aşa cum credeau mulţi în Occident, ci poate fi înţeles mai bine ca un populist latino-american în tradiţia lui Juan Perón, scrie jurnalistul evocând o perioadă de un deceniu în care a trăit la Atena.
Kaplan îl consideră pe Papandreou unul dintre "precursorii dezastrului grec actual", prezentându-l ca pe un politician cinic care s-a folosit de ajutorul de la Bruxelles să creeze un sistem politic mai raţional după aderarea ţării la UE, să extindă birocraţia şi să creeze un stat al bunăstării imposibil de susţinut. El consideră Grecia actuală o ţară "prost instituţionalizată" în care prea puţini plătesc impozite cum ar trebui să plătească, grevată, în plus, de o "birocraţie pletorică". Afacerile sunt deţinute de familii, în detrimentul meritocraţiei, iar dacă cultura politică nu este integral occidentală, de ce ar fi economia, se întreabă Kaplan.
El adaugă că sovieticii au operat în Grecia mai uşor decât în orice alt stat NATO şi că statul elen nu s-a simţit niciodată confortabil în NATO, visând la neutralitate. În schimb, UE şi NATO au asigurat libertatea şi prosperitatea acestei ţări, iar grecii, care nu au trăit sub Pactul de la Varşovia, nu au fost recunoscători că au fost ţinuţi în afara acestuia. "Având în vedere relaţiile de lungă durată ale Kremlinului în Grecia, nu este exclus ca ruşii să aibă în prezent legături mai bune - şi informaţii despre - Syriza şi diversele ei facţiiuni decât europenii", scrie Kaplan.
El apreciază că, în cazul în care Grecia părăseşte zona euro, consecinţele asupra economiei sale naţionale ar putea fi extrem de dure, un lucru care, alături de dezmembrarea şi slăbirea Ucrainei va afecta grav poziţia geopolitică a Europei în faţa Rusiei. În cazul în care acest scenariu devine realitate, Spania şi Portugalia vor fi mai susceptibile la o contagiune a crizei datoriilor în zona euro, iar "ţări balcanice cu instituţii slabe şi economii fragile ca Albania Bulgaria şi România vor fi mai expuse", avertizează Kaplan. De asemenea, eventuala slăbire a legăturilor Greciei cu Occidentul în regiunea de est a Mediteranei, în contextul mai larg al ascensiunii Iranului la Golful Persic şi Chinei în mările Chinei de Est şi de Sud, va eroda puterea americană, subliniază el.
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Rusia a primit un avertisment scris de la SUA înainte de atacul terorist de la Moscova
Cazul fetiţelor încurcate la externarea din maternitatea Ploieşti: ce sancțiune a primit asistenta
Ploieşti: Ce a păţit asistenta care a încurcat doi bebeluşi la externare
În pofida războiului, economia ucraineană a crescut cu 5,3% în 2023
Economia SUA a înregistrat o creştere peste estimări în trimestrul patru din 2023
Boloş: Cel care stă în concediu medical primeşte mai mulţi bani decât atunci când este la serviciu
Manchester City a transferat un fotbalist american de 14 ani
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Modificări: Tramvaiul 6 (Dacia – Târgu Cucu) va circula până în Tătăraşi Nord
Orașul din România de două ori mai mare decât Bucureștiul în care mulţi ieşeni îşi petrec vacanţa
Philipp Plein şi-a părăsit logodnica pentru o ieşeancă. Tânăra din Paşcani e însărcinată
Ministrul Finanţelor, întrebat cât i-a venit factura la curent: 199 lei
Prahova: Bărbat ucis cu un singur pumn după o ceartă pe modul în care a parcat maşina
Dan Şucu anunţă că merge cu galeria Rapidului la meciul cu U. Craiova
Preţul aurului a urcat joi la 327,8351 lei/gram, o nouă valoare record
Nou scandal: Postări cu soldaţi israelieni care se joacă cu lenjeria intimă a femeilor din Gaza
Prefectul Cojocaru acuză conducerea Aeroportului Iaşi de "politizare cu penali"
Conferința ,,BRICS și ordinea economică mondială”, la sediul Academiei Române din Iași
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
Ministrul Energiei explică modul cum va fi aplicată schema de plafonare la gaze şi energie
Noi măsuri în privinţa sistemului electronic RO e-Factura. Ce măsură anunţă Guvernul
Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel, preşedintele Comisiei Pre-Vetting din Republica Moldova
STUDIU - Gheaţa polară se topeşte şi modifică rotaţia Pământului: Timpul însuşi este afectat
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Nissan va investi în unitatea de vehicule electrice Ampere a grupului Renault
Prima Doamnă Jill Biden a scris o carte pentru copii despre pisica de la Casa Albă
Sonda japoneză SLIM a supravieţuit celei de-a doua nopţi pe Lună
Medicamentele hormonale ar putea creşte riscul de tumori cerebrale
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |