Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

BRIZARERII

Arta, manual de întrebuinţare

GALERIE
briscan zara200
  • briscan zara200
- +

De multe ori, cam tot ce facem e pentru artă. E un secret şi o dependenţă pe care nu ne-o putem explica. Dacă nu consumăm artă, devenim nefericiţi.

În fond şi la urma urmei, întreb şi eu, ce este arta şi la ce foloseşte? Privite de sus, manifestările artistice sunt nişte aberaţii, nişte anomalii, ciudăţenii bolnave: oameni care ţopăie fără finalitate pe nişte scrijelituri sau bătăi ritmate, care trag de nişte corzi ce scot sunete tot fără finalitate, care spoiesc cu vopsea pereţii, făcând forme totalmente ilogice, care vorbesc unii cu alţii lucruri inutile, care scriu neadevăruri la fel de absurde, fără noimă.

Un răspuns logic ar fi că arta e o încercare de satisfacere fizică a unei nevoi psihice. Oamenii, fiind în fond nişte nebuni, se îmbracă frumos şi se parfumează când merg la un concert chiar dacă acesta este noaptea şi în aer liber, pentru că simt nevoia de frumos, de elevat, de altceva dincolo de realitate. Oamenii au nevoie de iluzii pentru a funcţiona.

De aceea, de multe ori, cam tot ce facem e pentru artă. E un secret şi o dependenţă pe care nu ne-o putem explica. Dacă nu consumăm artă, devenim nefericiţi. De la vlădică până la opincă, toţi mâncăm artă pe pâine zilnic. Nu pot uita casa pe jumătate dărâmată din satul bunicilor, cu o grămadă de copii flămânzi şi desculţi în ea, din care aproape în fiecare zi răsuna muzica de la pickup în toată valea. Ei practic supravieţuiau cu artă. Dacă le-am fi luat muzica, probabil că mureau.

Artiştii, la rândul lor, sunt nişte profitori care trăiesc din dependenţa celorlalţi faţă de iluziile lor. Mulţi, la prima vedere, zici că nu sunt în stare să facă nimic, dar când încep să se „desfăşoare” te trimit într-o cu totul altă dimensiune. Ca prin hipnoză. Cu cât eşti mai specializat, cu atât reuşeşti să hipnotizezi mai bine. De aici calitatea, pe care eu o detest, de „artist profesionist”, adică de ins care creează impresia că face ceva real, când de fapt nu creează nimic. Un artist nu poate niciodată să creeze ceva real, palpabil: un tablou nu este ceva real, nici o sculptură, nici o poezie, ori un cântec. Ceea ce este real din toate acestea sunt materialele din care sunt făcute operele şi nimic altceva. De ceea calitatea de artist profesionist mi se pare penibilă. Cu atât mai mult, specializarea cuiva într-un domeniu artistic mi se pare o inconştienţă crasă. Să te dedici în totalitate unei „meserii” care vizează irealitatea, ce absurditate…

Şi totuşi arta e atât de importantă, încât defineşte relaţiile dintre oameni. Preferinţele noastre în materie de artă ne plasează în mod automat într-o anumită categorie socială ai cărei membri împărtăşesc aceleaşi plăceri. Aici lucrurile stau destul de pieziş pentru că nu poţi şti la un moment dat dacă îţi place un lucru, o piesă de artă, un gen artistic pentru că te impresionează într-un mod plăcut şi sincer sau doar pentru că trebuie să îţi placă. De exemplu, nu ai să auzi pe niciun intelectual care se respectă că îi plac manelele, chiar dacă, să spunem ar găsi cel puţin o piesă care i-ar stârni cine ştie ce amintiri şi i-ar gâdili astfel, în mod nepermis, sufleţelul. Este un întreg joc al sincerităţii şi ipocriziei.

Există chiar mulţi cetăţeni care nu apreciază, din obişnuinţă de-acum, decât ceea ce este general ştiut, ceea ce este verificat de alţii, mai avizaţi decât ei, ceea ce este recunoscut. Ei pledează vehement împotriva sau pentru un anumit lucru de artă, care a fost confirmat de critici, deşi el personal nu are nicio părere despre acel lucru. Pentru că îţi trebuie curaj să îţi spui propriul punct de vedere în ziua de azi în ceea ce priveşte arta, domeniul în care sunt atâţia experţi…

În literatură, bunăoară, am întâlnit o grămadă de oameni care nu mai ştiu să citească cu proprii lor ochi şi cu propria lor minte. Ei nu sunt în stare, nu au îndrăzneala să cântărească, să aprecieze, să descopere pe cont propriu o carte. Le trebuie neapărat recomandare, „trimitere” de la un specialist… Şi astfel ajungem la plăcerile false, induse, în urma cărora persoana respectivă nu înţelege şi nu simte nimic sau înţelege greşit mesajul, dar pe care le apreciază din respect faţă de părerea generală.

Faţă de aceşti impotenţi, societatea reuşeşte să îşi impună atât de puternic punctul de vedere încât îi dezbracă de orice intenţie de a mai riposta. Ei formează grămada de „fani” abandonaţi în întregime adulaţiei care îşi ţipă ca descreieraţii aprecierea la ieşirea din instituţii sau săli de concerte, fără părere personală, fără putere de autoconvingere, fără originalitate. Aici se vede clar efectul imaginii asupra cuiva şi cât de perverşi sunt cei care o manipulează, care o plasează în mintea colectivităţii. Reclama este astăzi cea care decide valoarea. Oamenii din spatele reclamei, criticii de artă sunt adevăraţii profesionişti care creează ceva concret manipulând iluzia. Ei construiesc o imagine convingătoare, general valabilă, pornind de la o trăire strict subiectivă a cuiva, şi care devine „trend” transformând un consumator de artă pop docil şi imbecilizat de constrângerile canonice ale colectivităţii într-o victimă sigură a ei.

Şi astfel, te pomeneşti fredonând pe stradă tot felul de melodii cretine cu care nu ai nimic în comun şi care în fond îţi displac până la os, urmărind filme doar de dragul artei, al „scandalului”, ca să afli ce a văzut frumos criticul, citind cărţi din care nu înţelegi mai nimic, care nu te învaţă nimic, nu îţi transmit vreun mesaj care să îţi folosească vreodată ori vreo emoţie artistică. Exact ca un sclav orb…

 
Briscan Zara este scriitor şi publicist

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri