Secretul „Puiului galben”: producătorii ieșeni explică pas cu pas metoda. „Nu e nimic nesănătos”. Ce spun autorităţile sanitare locale?
Scandalul “Puiului vopsit” a stârnit un val de reactii critice din partea marilor (...)
citeste totvineri, 29.03.2024
Interesul hispanistului american Steven Dworkin, de la University of Michigan, pentru numele de culori în limbile romanice şi deosebita sa competenţă în materie au contribuit la succesul unei pasionante conferinţe, „Les noms des couleurs”, prezentată recent la Iaşi. Tema a devenit o incursiune de virtuozitate în istoria vocabularului limbii latine şi al limbilor romanice, aducătoare aminte de cele mai frumoase cursuri intitulate, în anii studenţiei de acum cinci-şase decenii, de „filologie romanică” sau de „lingvistică indo-europeană”.
* Niger şi viridis au constituit punctul de plecare al analizei, ca reprezentante ale grupului de nume de culori din latină păstrate în toate limbile romanice, cu raportare la situaţia în care există moşteniri singulare sau chiar modele primare îndoielnice; printre acestea din urmă, numele culorii „albastru”, pentru care corespondentele romanice fac deliciul specialistului, respectiv, pentru oricine, reflexe deosebit de interesante ca prilej de meditaţie, de care ne vom ocupa însă altă dată. În limba română, „negrul” nu duce lipsă de sinonime de nuanţare, în variate limbaje şi registre, recurgându-se, eventual, la diferite repere din mediul înconjurător: lâna este laie (dacă nu-i bălaie!), o ţesătură poate fi murie sau păcurie, iar îmbrăcămintea cernită, după cum cineva poate fi pământiu la faţă, dacă nu cenuşiu. Etc.
* Foaie verde? Spunând că ceva este „verde”, putem da uşor impresia că ne mulţumim cu o ieşire comodă. Când, într-o anchetă etnolingvistică, te arăţi interesat de nuanţele de culori din această familie, urmărind fondul covorului de pe peretele din „casa cea mare” a gazdei, dar mai ales frunzele florilor şi figurile de pe ţesătură, vei înregistra termeni care nici prin minte nu-ţi puteau trece. Dacă nu se distinge doar un verzui sau verzaliu, referentul comparaţiei a fost lesne ales, pentru precizie, din zona vegetalului: nuculiu (ca frunza nucului), curechiu (de la „curechi”, numele moldovenesc şi ardelenesc al „verzei”), brădăciu, urziciu, ierbiu sau prăzuliu. Nu trebuie să fii numaidecât ţesătoare ca să mai distingi şi vreun burăticiu (ori brotăciu) sau vreun (necontaminat stilistic) fistichiu, dar o specialistă te poate uimi indicându-ţi şi un vermuz, neologism reprezentând acomodarea fr. vert mousse, verdele de culoarea muşchiului de pe copaci („în verde, picuri oleacă de galben!”).
* Insaţietate primară. Ca regulă, în special pentru substantive, omul naturii poate ignora termenul-noţiune, fiind preocupat de aspectele pentru el semnificative practic. Se ştie că laponii, de exemplu, au câteva zeci de nume pentru „zăpadă”, selectând trăsături: cea abia căzută, cea în care se scufundă (sau nu se scufundă) copita renului ori tălpile de la sanie, cea peste care s-a format o pojghiţă moale, încât pot fi distinse urmele unor animale etc. Dar şi locuitorii din Pirineii centrali, după o descriere a lingvistului francez Jean Séguy, au nume diferite pentru aceeaşi plantă (medicinală) în funcţie de faza de creştere a frunzelor, a înfloririi sau a coacerii fructelor. O excelentă zonă de aplicaţie sui-generis şi în ceea ce priveşte recunoaşterea culorilor, ca pentru toţi oamenii pământului de oriunde, şi pentru români. Reperele, după cum am văzut deja, sunt extrem de diverse.
* Caleidoscop. Iată numai câteva trimiteri la vegetale (rădăcină, frunze, fructe etc.): sfecliu (roşu), morcoviu, bostăniu (!), vişiniu, zmeuriu, cânepiu, muşchiu, liliachiu, tutuniu; la materii: cărămiziu, brumăriu, cenuşiu, cafeniu; la alimente: undelemniu; la vieţuitoare: stacojiu, purpuriu, şoriciu; la metale: plumburiu, argintiu, auriu; la alte nume de culori: albiu, gălbiu, negriciu, maroniu. Fireşte, la derivatele de la nume de fructe s-au adăugat cele ce pornesc de la termeni împrumutaţi relativ recent: piersiciu, portocaliu, naramziu. Dar există şi sidefiu, porfiriu sau rubiniu, ca să nu ne mai referim şi la presiunea sistemului popular, care, din kaki, duce la cachiu (cachie etc.). Iar clasa cu finala -iu a fost susţinută de turcisme cum sunt conabiu, ghiurghiuliu ori ghiviziu. Este uşor de constatat că nu ne-am referit la toate uneltele de derivare pentru nume de culori; unii din termenii de mai sus sunt dublaţi de variantele cu finala -ui, de la albui şi gălbui, la verzui. După cum nu ne-am ocupat de familia terminologică pentru culoarea „albastru”, căreia îi rezervăm o discuţie aparte.
* Joc şi glumă. 1. Sinchiseala oamenilor (în special a femeilor!) de a numi culoarea tuturor înconjurătoarelor este ironizată prin misterioasa referire la aceea a „vântului turbat”; 2. O denumire sarcastică de culoare, dinspre locuitorii din Mihăilenii Bălţilor, a fost înregistrată de studentul Eugen Coşeriu, într-un glosar publicat, în 1940, într-o revistă ieşeană: „chelea cucoanii” numea culoarea ciorapilor, transparenţi, de damă; 3. Parcă sătul de monotonia folcloricei „frunză verde” de orice (chiar de „solz de peşte”, pentru a se potrivi, la rigoare, cu „sărut ochii cui citeşte”), Nichita Stănescu a inventat frunza verde... de albastru!
Stelian Dumistrăcel este profesor universitar doctor în cadrul Departamentului de Jurnalistică şi Ştiinţele Comunicării de la Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Trei copii au ajuns la spital după ce un copac a căzut peste mașina în care se aflau
IMAGINEA ZILEI: fața occidentală a aeroportului Iași după ce s-a deschis marelui public
4,25 milioane de dolari pentru cel mai scump medicament din lume
Bulevardul Socola, închis pe jumătate. Pe unde au fost deviate autobuzele
VIDEO PRIMELE IMAGINI cu craterul format de prăbușirea dronei, la 8 km de Brăila
Prognoză meteo pentru luna aprilie: Temperaturi peste cele normale. În ce zone sunt anunțate ploi
Ciucă se gândește la o confruntare cu Ciolacu la alegerile prezidențiale
Miroslava – comuna cea mai mare și cea mai bogată din regiune. Încotro? (P)
Gamificarea: o aventură magică la școala primară Lorelay! (P)
Este videochatul o nouă cale către independența financiară a fetelor? (P)
Dealer de droguri cu sute de comenzi, iertat de judecători: „A făcut progrese în plan spiritual”
Lovitură în Podu Roş: trei tineri au jefuit maşina de îngheţată. O greşeală minora a şoferului
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Pavel LUCESCUCine profită de madam Şoşoacă |
Alexandru CĂLINESCUDistrugerea statuilor |
pr. Constantin STURZUDe ce este atât de aspru Postul Mare? |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă? |