Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Ce culori vedem?

GALERIE
Stelian Dumistracel
  • Stelian Dumistracel
- +

Interesul hispanistului american Steven Dworkin, de la University of Michigan, pentru numele de culori în limbile romanice şi deosebita sa competenţă în materie au contribuit la succesul unei pasionante conferinţe, „Les noms des couleurs”, prezentată recent la Iaşi. Tema a devenit o incursiune de virtuozitate în istoria vocabularului limbii latine şi al limbilor romanice, aducătoare aminte de cele mai frumoase cursuri intitulate, în anii studenţiei de acum cinci-şase decenii, de „filologie romanică” sau de „lingvistică indo-europeană”.

* Niger şi viridis au constituit punctul de plecare al analizei, ca reprezentante ale grupului de nume de culori din latină păstrate în toate limbile romanice, cu raportare la situaţia în care există moşteniri singulare sau chiar modele primare îndoielnice; printre acestea din urmă, numele culorii „albastru”, pentru care corespondentele romanice fac deliciul specialistului, respectiv, pentru oricine, reflexe deosebit de interesante ca prilej de meditaţie, de care ne vom ocupa însă altă dată. În limba română, „negrul” nu duce lipsă de sinonime de nuanţare, în variate limbaje şi registre, recurgându-se, eventual, la diferite repere din mediul înconjurător: lâna este laie (dacă nu-i bălaie!), o ţesătură poate fi murie sau păcurie, iar îmbrăcămintea cernită, după cum cineva poate fi pământiu la faţă, dacă nu cenuşiu. Etc.

* Foaie verde? Spunând că ceva este „verde”, putem da uşor impresia că ne mulţumim cu o ieşire comodă. Când, într-o anchetă etnolingvistică, te arăţi interesat de nuanţele de culori din această familie, urmărind fondul covorului de pe peretele din „casa cea mare” a gazdei, dar mai ales frunzele florilor şi figurile de pe ţesătură, vei înregistra termeni care nici prin minte nu-ţi puteau trece. Dacă nu se distinge doar un verzui sau verzaliu, referentul comparaţiei a fost lesne ales, pentru precizie, din zona vegetalului: nuculiu (ca frunza nucului), curechiu (de la „curechi”, numele moldovenesc şi ardelenesc al „verzei”), brădăciu, urziciu, ierbiu sau prăzuliu. Nu trebuie să fii numaidecât ţesătoare ca să mai distingi şi vreun burăticiu (ori brotăciu) sau vreun (necontaminat stilistic) fistichiu, dar o specialistă te poate uimi indicându-ţi şi un vermuz, neologism reprezentând acomodarea fr. vert mousse, verdele de culoarea muşchiului de pe copaci („în verde, picuri oleacă de galben!”).

* Insaţietate primară. Ca regulă, în special pentru substantive, omul naturii poate ignora termenul-noţiune, fiind preocupat de aspectele pentru el semnificative practic. Se ştie că laponii, de exemplu, au câteva zeci de nume pentru „zăpadă”, selectând trăsături: cea abia căzută, cea în care se scufundă (sau nu se scufundă) copita renului ori tălpile de la sanie, cea peste care s-a format o pojghiţă moale, încât pot fi distinse urmele unor animale etc. Dar şi locuitorii din Pirineii centrali, după o descriere a lingvistului francez Jean Séguy, au nume diferite pentru aceeaşi plantă (medicinală) în funcţie de faza de creştere a frunzelor, a înfloririi sau a coacerii fructelor. O excelentă zonă de aplicaţie sui-generis şi în ceea ce priveşte recunoaşterea culorilor, ca pentru toţi oamenii pământului de oriunde, şi pentru români. Reperele, după cum am văzut deja, sunt extrem de diverse.

* Caleidoscop. Iată numai câteva trimiteri la vegetale (rădăcină, frunze, fructe etc.): sfecliu (roşu), morcoviu, bostăniu (!), vişiniu, zmeuriu, cânepiu, muşchiu, liliachiu, tutuniu; la materii: cărămiziu, brumăriu, cenuşiu, cafeniu; la alimente: undelemniu; la vieţuitoare: stacojiu, purpuriu, şoriciu; la metale: plumburiu, argintiu, auriu; la alte nume de culori: albiu, gălbiu, negriciu, maroniu. Fireşte, la derivatele de la nume de fructe s-au adăugat cele ce pornesc de la termeni împrumutaţi relativ recent: piersiciu, portocaliu, naramziu. Dar există şi sidefiu, porfiriu sau rubiniu, ca să nu ne mai referim şi la presiunea sistemului popular, care, din kaki, duce la cachiu (cachie etc.). Iar clasa cu finala -iu a fost susţinută de turcisme cum sunt conabiu, ghiurghiuliu ori ghiviziu. Este uşor de constatat că nu ne-am referit la toate uneltele de derivare pentru nume de culori; unii din termenii de mai sus sunt dublaţi de variantele cu finala -ui, de la albui şi gălbui, la verzui. După cum nu ne-am ocupat de familia terminologică pentru culoarea „albastru”, căreia îi rezervăm o discuţie aparte.

* Joc şi glumă. 1. Sinchiseala oamenilor (în special a femeilor!) de a numi culoarea tuturor înconjurătoarelor este ironizată prin misterioasa referire la aceea a „vântului turbat”; 2. O denumire sarcastică de culoare, dinspre locuitorii din Mihăilenii Bălţilor, a fost înregistrată de studentul Eugen Coşeriu, într-un glosar publicat, în 1940, într-o revistă ieşeană: „chelea cucoanii” numea culoarea ciorapilor, transparenţi, de damă; 3. Parcă sătul de monotonia folcloricei „frunză verde” de orice (chiar de „solz de peşte”, pentru a se potrivi, la rigoare, cu „sărut ochii cui citeşte”), Nichita Stănescu a inventat frunza verde... de albastru! 

Stelian Dumistrăcel este profesor universitar doctor în cadrul Departamentului de Jurnalistică şi Ştiinţele Comunicării de la Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri