Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Advertorial

Ce se mai poate spune?

GALERIE
Comat 2 iulie
  • Comat 2 iulie
- +

După tot ceea ce se întâmplă în această ţară, nu se poate să nu-ţi reaminteşti dojana pe cât de aspră, pe atât de realistă, exprimată anul trecut de ambasadorul Norvegiei la Bucureşti care în traducere neaoş românească ar suna cam aşa: „Măi românilor, sunteţi sănătoşi la cap?“

Şi atunci, şi acum, am pus şi pun în balanţă spusele acestuia şi am rememorat evenimentele. Înainte de ’89 nu se putea scoate din circuitul agricol nici un metru pătrat de pământ fără să fie recuperat cel puţin dublu. Culturile protejate din sere şi solarii asigurau producţii pe tot parcursul anului, mare parte din cantităţile obţinute îndestulând şi pe alţii. Cele mai multe dintre aceste construcţii erau amplasate în preajma unor entităţi economice care aveau capacitatea de a asigura agentul termic. Nimic nu se pierdea. Existau deja puse în funcţiune proiecte privind producerea şi utilizarea biogazului, precum şi a altor energii alternative.

Pajiştile naturale erau anual întreţinute, fertilizate, supraînsămânţate şi curăţate pentru a le menţine valoarea nutritivă. Terenurile agricole în pantă erau amenajate prin terasare, apoi erau executate anual lucrări de combatere a eroziunii solului, astfel încât pericolul degradării suprafeţelor respective prin eroziunea stratului fertil era stopat. În mai toate zonele colinare şi de deal existau plantaţii de pomi şi vii amplasate pe terase, uşor de întreţinut. În zootehnie erau atâtea animale cât să exploateze raţional întreg potenţialul furajer al ţării. Statisticile vremii arată că existau peste 7,5 mil. capete bovine, aproape 16 mil. capete ovine, etc. Sigur, toate acestea la nivelul potenţialului economic şi tehnic existent la acea vreme.

După ’89? Graţie faimoaselor legi ale fondului funciar agricultura a fost dezorganizată, imense supra¬feţe au rămas mulţi ani necultivate, cercetarea subfinanţată expusă desfiinţării, sistemele de irigaţii distruse, peste două milioane de hectare înstrăinate, alte două scoase din circuitul agricol şi acoperite cu betoane, construcţii de tot felul, case şi vile ale celor care le calcă pragul doar prin vacanţe.

Apoi, mai toate serele dezafectate, demolate sub motivaţia necesităţii retrocedărilor. La fel terenurile cultivate cu vii şi pomi de pe terase. Pajiştile abandonate, efectivele de animale înjumătăţite, lucrările de îmbunătăţiri funciare scoase din programele guvernamentale.

Ce s-a pus în loc? Investiţii şi bănci străine ce storc cât pot din vlaga acestui neam, investitori de tinichea de pe oriunde care ne folosesc bunul cel mai de preţ – pământul – sub oblăduirea unor guvernări care au atentat la democraţia visată de români. Şi aşa, sume imense „curg“ pe cărările al căror aval se află prin alte ţări, în loc să ne rămână aici, acasă. Sunt, fără îndoială, şi excepţii.

Aşadar, avem investitori străini, bănci de asemenea, echipamente pentru investiţii de la alţii, la fel mai tot ce punem pe masă. De la noi, munca şi ascultarea cu supunere...
Aşa că ambasadorul avea dreptate. Ţara aceasta cu un pământ invidiat de mulţi, cu specialişti care dau lecţii multora, cu de toate până la urmă, a ajuns să importe usturoi din China, roşii din Turcia, praz din Egipt, struguri din Italia, cartofi din Polonia şi câte altele. De-a dreptul împotriva naturii!

Se mai poate spune ceva?
                                                                                         
Ing.dr.ec. Dobre Traian


 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri