Secretul „Puiului galben”: producătorii ieșeni explică pas cu pas metoda. „Nu e nimic nesănătos”. Ce spun autorităţile sanitare locale?
Scandalul “Puiului vopsit” a stârnit un val de reactii critice din partea marilor (...)
citeste totvineri, 29.03.2024
Apărut la “Tracus Arte” (2013), volumul de poezie 16 culise, subintitulat “poem romanesc”, este a treia carte a încă tânărului poet Cătălin-Mihai Ştefan, un tecucean devenit ieşean, mai întâi ca student la Litere (UAIC), apoi ca muzeograf la “Casa Pogor” şi, iată, un autor productiv, nici prea grăbit să publice tot ce scrie, nici retras/ închis în prea îndelungate (până la riscul de a deveni paralizante) “tăceri”.
Am scris despre Apaosuri al său, elaborat în stilul unei autoficţiuni, rememoratoare a copilăriei şi a universului ei, “populat” de figurile tutelare ale vârstei (părinţii, familia în genere, fără a-i uita pe bunici), cum şi de tovarăşii de joc şi de joacă, amintiri, întâmplări, stări şi visuri de atunci, totul - salvat însă de la pierderea între atâtea astfel de întoarceri în timp (ale multor altora: inflaţie şi şablonizare - demonetizante - inevitabile) de o sinteză a sa, de bună intuiţie a tonului, ferit de dulcegării şi de clişeele bântuitoarei “prozaizări”, în credibila îngemănare cu o rostire de un fantezism copilăresc (şi nu unul doar “copilărit” în rama retrospecţiei), cuceritoare. De data aceasta afişul invita la o lansare (la Librăria Cărtureşti de la Palas Mall). Îi citisem o dată “culisele”, îmi notasem paginile de recitit mai atent: era cea mai bună ocazie s-o şi fac până la momentul lansării.
Dintre cei câţiva colegi şi confraţi de generaţie ai autorului, cu statut şi rol de “lansatori”, anunţaţi pe afiş, cel mai bine îmi amintesc de afirmaţiile şi ideile lui Paul Gorban, un “prefaţator” oral al viitoarei (pentru cei mai mulţi din rândurile asistenţei) lecturi, în plină vervă, cu multe observaţii şi remarci inteligente şi îndreptăţite, ca şi elogioasa sa apreciere de ansamblu, dată cărţii, de altfel, nu numai de către el. Mă intriga însă faptul că nimeni nu părea, cel puţin pentru moment, să întrevadă o unitate mai de adâncime a cărţii, şi de “formulă” a lirismului ei, totodată şi de expresie, de “accent” şi coloratură, stilistice, proprii dicţiunii din noul volum. Pe mine mă frapa tot ce se distingea prin comparaţie cu ce fusese, anterior, în Apaosuri: dispăruse eul “narator”-evocator de acolo, odată cu rolul său focalizant, înlocuit “aici” de un “narator” destul de efasat în favoarea trecerii în prim-plan a unui (să-i zicem aşa) “personaj” - cel mai prezent dintre toate, mi s-a părut, mai consecvent urmărit - “pre” numele lui, A. Litrar, acesta, la rându-i, mai trăgând şi pe numeroşi alţii pe urmele sale: “Borealul”, “Flip” şi “Filip”, “E. Lasvu”, “Breţcu”, “Frizerul Mărcineanu”, “Muntenegru” şi o întreagă, multicoloră, cohortă de “Meteore”, totuşi, printre ele, şi una care rămâne doar “Anonima”, ba încă şi o alta de-a dreptul “Incoloră”... Amintitul deja “A. Litrar” se instalează treptat (nu-şi face de la început intrarea “în scenă”), undeva, în mijlocul acestei aparent haotice “defilări” de nume şi siluete, legat, el, prin tot soiul de fire “naratoriale” de ceilalţi, din jurul şi “din calea” sa, o întreagă populaţie parcă aflată într-un fel de, metaforic vorbind, “mişcare browniană”, deşi sub înşelătoare, mai curând, “indicatoare” ludic ironice de “rute” ale unor cicluri, “relee” şi “catene”: Pagini din viaţa lui A. Litrar, Primele scene din culiseşi Cele mai strâmte etimologii, ori Fabuloasele fabule, Amintiri cu frizerul bărbier, Flip şi Filip, Meteorele Borealului în viaţa lui premeteorică şi Despre cum îşi poartă zilele Breţcu. Chiar unele dintre aceste volubile “etichete”-nume de cicluri sunt ludice, montaje ironice, jocoserioase, de vocabule: “Fabuloase fabule”, de pildă “Meteorele” versus “Viaţa premeteorică”. “Etimologii” strâmte? Din start, cuvintele par a fi mânuite ca nişte simpatice şi docile jucării ale unei scriituri copilăroase.
Este o enormă poftă de vorbă în 16 culise. “Naraţiunea”, evocările, “colportajul”, “personajele” şi “comentariile” nu sunt, fiecare în parte şi toate la un loc, decât pretexte ale unei “bulimii” verbale parcă fără capăt, nu numai lexicală, ci şi de turnură sintactică şi frazeologică, toată “spunerea” devenind, aş zice, un soi de “teren de încercare” pentru un metaforism proaspăt şi dezinvolt: “somnul îl ia de subsiori”, “foşnetul încetinit al unghiilor” (Lărgimea somnului), “pierderea vocii” (Încălzirea vocii şi pierderea ei), “Visul despre cufundarea în lectură” - metaforă care se ramifică arborescent (métaphore filée) printre “parâmele ce ţin literele în loc”, scafandri şi “ancore”, “destuparea la minte” devine curată trepanaţie, efect cvasi-urmuzian de translare a metaforismului în literal. O fluenţă frazeologică apare rotunjită în text şi totodată frecvent subminată autoironic prin captarea inerţiei ei sporovăitoare, din fluxul căreia nu lipsesc nici îndrăzneli neologistice “profesionalizate”: “membre spasmofile”, “ponderabilitate”... Bănuiala iniţială se transformă în certitudine: totul (“siluete” şi nume, obiecte, stări, teme) devine o figuraţie proliferant-modulabilă, caleidoscopică, pentru unica pasiune insinuată şi diseminată în toate aceste jocuri verbale fanteziste, în fond, himerice eşafodări lexicale şi sintactice, frazeologic-discursive, şi anume: o pătimaşă declaraţie de iubire făcută limbii române, bogatului, arborescentului ei fond idiomatic de potenţial metaforism înrădăcinat în spiritul limbii şi convertibil într-o cvasi-“prestidigitaţie” retorică, ironică-autoironică, în care “scaunul la cap”, “gura sobei”, “înlemnirea şi împăienjenirea”, “omorârea timpului”, “ochiul de apă” şi “încolţirea gândului”, “trasul de limbă”, “frica din sân”, “intratul pe sub piele”, “crăpatul uşii şi trezitul cu noaptea în cap” prind a se lăsa pradă unor interpretări nălucitoare de materialităţi à mi-chemin între un “dadaism” jucat şi un “suprarealism” aşijderea, poate, încă mai curând, între voite “deraieri” (pe tipare sintactice şi discursive) trimiţătoare la autorul “romanului” Pâlnia şi Stamate şi, de asemenea, ecouri de “vorba ceea” ale humeşteanului (vezi Fisurarea poghibalei, o adevărată semi-mărturisire intertextuală). “Cascada” finală a celor trei “cuprinsuri” e o ultimă tuşă de autosubliniere a unui atare umor de gratuit joc verbal, deşi în filigran se lasă bănuite, întrevăzute modele ale “siluetelor”-nume, experienţe şi stări trăite, traversate, mai uşor de “comunicat” astfel, într-un travesti de “naraţiune”/ evocare/ comentariu, ale ego-ului acum disimulat şi dispersat în numeroase ipostaze la persoana a treia.
Iubitori ai cărţilor de poezie, intraţi cu încredere în “culisele” lirico-“narative” ale lui Cătălin-Mihai Ştefan! Merită.
Nicolae Creţu este profesor doctor în cadrul Facultăţii de Litere, Universitatea “Al. I. Cuza” Iaşi, critic şi istoric literar
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Prognoză meteo pentru luna aprilie: Temperaturi peste cele normale. În ce zone sunt anunțate ploi
Ciucă se gândește la o confruntare cu Ciolacu la alegerile prezidențiale
Miroslava – comuna cea mai mare și cea mai bogată din regiune. Încotro? (P)
Gamificarea: o aventură magică la școala primară Lorelay! (P)
Este videochatul o nouă cale către independența financiară a fetelor? (P)
Dealer de droguri cu sute de comenzi, iertat de judecători: „A făcut progrese în plan spiritual”
Lovitură în Podu Roş: trei tineri au jefuit maşina de îngheţată. O greşeală minora a şoferului
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Virusul HIV a fost eliminat din celule, deocamdată, în laborator
Pacient de 22 de ani cu limfagiom chistic de mezocolon, operat cu succes la Arcadia
Ultimele calcule privind posibilitatea ca Iaşul să prindă un post de europarlamentar
“Extraordinara poveste a lui Peter Schlemhil” de Adelbert von Chamisso
Pavel LUCESCUCine profită de madam Şoşoacă |
Alexandru CĂLINESCUDistrugerea statuilor |
pr. Constantin STURZUDe ce este atât de aspru Postul Mare? |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă? |