Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

De ce a confiscat Cuza averea sutanelor de lux: „Unui călugăr nu-i trebuie palate, ci o chilie mică, în care să se culce jos, pe rogojină”

GALERIE
al i cuza
  • al i cuza
- +

Încă de la începutul domniei sale, Alexandru Ioan Cuza a fost un susţinător al statului secular. Dorea aducerea în totalitate a Bisericii Ortodoxe sub supravegherea statului. De altfel, din punct de vedere economic, cea mai importantă lege referitoare la Biserică este secularizarea pământurilor mănăstireşti, ce reprezentau un sfert din teritoriul naţional. 

Legea urma să transfere aceste suprafeţe agricole sub controlul statului şi să pună capăt rolului jucat de mănăstiri în viaţa economică, un rol destul de important încă din evul mediu. “Domnia lui Cuza stă sub semnul dorinţei de a ajunge din urmă Occidentul. Poate fi considerat un semănător al modernizării; nu exista ogor al vieţii publice în care el să nu fi aruncat sămânţa înnoirii, doar că roadele nu vor fi întotdeauna însutite şi ele vor fi culese târziu, de alţii.” menţionează în lucrările sale istoricul Florin Constantiniu. Legea secularizării averilor mănăstireşti era vazută de marile puteri ca “ un pas premergător proclamării independenţei”.

Deosebit de delicată era chestiunea proprietăţilor aparţinând mănăstirilor închinate. În august 1863 guvernul a propus să plătească o despăgubire considerabilă „ Locurilor Sfinte” din Imperiul Otoman, dar patriarhul de Constantinopol a respins oferta. Guvernul ottoman care îl sprijinea a trimis o notă circulară, la 23 decembrie, puterilor garante, cerându – le să intervină în sensul susţinerii Convenţiei de la Paris, ce stipula procedurile de rezolvare a problemei. 

Kogălniceanu, în calitate de prim ministru a hotărât să procedeze la secularizare înainte ca puterile garante să intre în acţiune. Popularitatea măsurii a fost imensă în interiorul legislativului fiind susţinută atât de conservatori cât şi de liberali, dar mai ales de opinia publică. Măsura era considerată o afirmare a solidarităţii naţionale.

"Un sfert din bogăţia ţării aparţinea clerului"

Spre a se evita alte complicaţii Cuza şi Kogălniceanu au grăbit dezbaterea şi adoptarea legii . Când este prezentat în Adunare proiectul de secularizare la 25 decembrie 1863 de către Kogălniceanu acesta este aprobat foarte repede cu 93 de voturi pentru şi 3 împotrivă. Legea prevedea că toate pământurile şi alte averi ale mănăstirilor treceau în proprietatea statului. Iniţial a fost discutată doar secularizarea averilor mănăstirilor închinate dar ulterior  prin legea din 13/25 dec 1863 au fost trecute în proprietatea statului toate averile mănăstireşti din România.

Un sfert din teritoriul ţării a devenit patrimoniul statului ceea ce a mărit suprafaţa de care dispuneau autorităţile pentru viitoarea împroprietărire. În text erau cuprinse aşadar mai întâi averile aşa - ziselor mănăstiri închinate puse de ctitorii lor sub ascultarea Patriarhilor Orientului pentru a le asigura o mai bună gospodărire şi un prestigiu sporit. În Muntenia aceste bunuri reprezentau 11,14 % adică a noua parte din teritoriul naţional iar în Moldova 12,16%. Adăugând şi suprafeţele deţinute de mănăstirile pământene rezultă un total de 25,6 % din suprafaţa agricolă.

Practic un sfert din bogăţia ţării aparţinea clerului iar din aceasta o parte importantă era destinată a servi intereselor străine ţării. Averile mănăstireşti, ale statului Secularizarea a readus, aşadar, sub autoritatea statului român, marile întinderi de pământ sustrase controlului său. Ea a însemnat însă şi privarea Bisericii Ortodoxe Române de proprietăţile ei, fără a exista temeiuri pentru această etatizare, decât, poate, dorinţa lui Cuza de a nu fi acuzar de părtinire. 

"Se prevedea o despăgubire către “Locurile Sfinte” în locul veniturilor provenite de la mănăstirile închinate. După o reacţie ostilă a câtorva puteri, mai ales a Rusiei şi a Austriei, în mai 1864 s – a ajuns la un compromis prin care puterile au recunoscut secularizarea, în schimbul unei despăgubiri mai mari pentru “Locurile Sfinte”.

Încă de la sfârştul lunii iunie 1863 se oferise drept despăgubire călugărilor greci o importantă sumă de bani la care se adaugă o alta separat pentru construcţia unei şcoli laice  şi a unui spital la Constantinopol. Oferta statului român fusese însă respinsă, în sprijinul celor expropriaţi aflându – se Poarta foarte sensibilă când era vorba de venituri care i se cuveneau şi Rusia, protectoarea ortodoxilor din Imperiul Otoman.", a subliniat profesorul Ionela Lepărdă.

Mănăstirile închinate erau un produs fanariot. Drept urmare a legii secularizării  disputa  ce exista în legătură cu acestea este lichidată. Totodată rolul mănăstirilor în viaţa economică încetează datorită faptului că terenurile agricole intrau acum în proprietatea statului. Cuza preciza că “toate averile mănăstireşti din România sunt şi rămân averi ale statului, veniturile lor aparţinând bugetului.”. Într – un mesaj către ministrul de externe otoman căruia îi explică raţiunea secularizării, Alexandru Ioan Cuza i – a scris “În această chestiune Alteţă, eu nu sunt principele românilor, sunt România însăşi.”

Cuza şi dispreţul faţă de luxul călugărilor

Istoricii din cadrul Muzeului Naţional de Istorie a României relatează despre o altă întâmplare a lui Alexandru Ioan Cuza, în urma căreia, Arimandritul Nil, ultimul egumen grec al Mănăstirii Floreşti, din judeţul Vaslui  a fost determinat să părăsească administraţia egumenică. Relatarea are la baza un memoriu a fostului "băet" de casă a Arhimandritului Nil, Gheorghie Drob, şi se regăseşte în paginile cărţii dedicate Mănăstirii Floreşti de preotul Ion Antonovici. Arhimandritul Mănăstirii Floreşti, era apreciat ca un bun administrator, drept care este numit şi inspector bisericesc al mănăstirii Cotroceni, pentru a controla eficient avuţia acesteia, în folosul Sfântului Munte.

"Într-o zi de vară, Cuza Vodă vizitează Complexul Cotroceni, însă Arhimandritul Nil, deşi ştia de intenţia domnitorului, a plecat în Bucureşti, lăsându-l pe feciorul de casă să-l întâmpine pe acesta şi să-i raporteze ulterior totul. Cuza Vodă soseşte pe la orele trei după amiază cu o mare suită de civili şi militari şi trage alături, la celălalt palat, aflat la 50 de metri de „palatul egumenesc“, mănăstirea fiind în centrul celor două palate domneşti de vară.

Domnitorul se aşează pe o canapea aflată la balcon, iar membrii anturajului domnitorului sunt dispuşi pe scaune în jurul lui. Aghiotantul domnesc îi porunceşte băiatului de casă, autorul memoriului, să-i servească cu apă rece şi dulceaţă. Acesta se execută numaidecât şi îi omeneşte pe oaspeţi cu dulceaţă orânduită în veselă de argint aurit, de mare preţ. Privind cu atenţie paharele şi linguriţele din metal preţios, domnitorul face următoarea remarcă: „oare cu acest lux se cuvine a se servi de ele un călugăr“, se arată în documentele istoricilor de la din cadrul Muzeului Naţional de Istorie a României.

Textul integral, pe adevarul.ro

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri