vineri, 29.03.2024
Ne e frică de viespi pentru ne pot înţepa dureros. Ne deranjează ţânţarii şi puricii pentru că pişcăturile lor provoacă umflături care ne mănâncă. Dar de ce ne este o asemenea silă de gândacii de bucătărie? De ce urâm atâta nişte insecte care nici nu ne muşcă, nici nu ne înţeapă, nici veninoase nu sunt?
O repulsie de neînvins – de la o simplă „scârbă” la unele persoane, până la o adevărată fobie, la altele – este asociată cu prezenţa acestor insecte în casele noastre. Rădăcinile acestei repulsii şi modul de a o depăşi constituie, pentru psihologi, un obiect de studiu la fel de interesant ca şi cercetarea acestor specii de insecte pentru biologi şi ecologi. O incursiune în lumea „dezgustătoare” a gândacilor de bucătărie ne-ar putea lămuri ce putem face în privinţa lor – şi a atitudinii noastre faţă de ei.
Am putea să o luăm drept ghid, în această incursiune, pe Rachel Nuwer, autoarea unui articol apărut recent în BBC Future, ea însăşi o „fobică” declarată, dar care a reuşit să-şi depăşească fobia apelând la ajutorul unor specialişti.
La prima vedere, repulsia faţă de gândacii de bucătărie pare ilogică: cum ziceam, aceste insecte nici nu muşcă, nici nu înţeapă; nu se hrănesc cu sângele nostru, nu ne introduc în corp paraziţi, virusuri ori bacterii periculoase, generatoare de boli cu mortalitate ridicată (aşa cum pot face căpuşele, ţânţarii, puricii ori păduchii).
Şi totuşi, sila de aceste insecte este pe cât de răspândită, pe atât de veche – aşa de veche, încât parcă ar fi ceva înnăscut speciei umane. Încă din Antichitate – la vechii egipteni sau la naturalistul roman Pliniu cel Bătrân – apar referiri la aceste creaturi ca fiind dezgustătoare şi nedorite. De multă vreme, oamenii le privesc ca pe o întruchipare a murdăriei, încadrîndu-le în categoria „dăunători”, în ciuda faptului că povestea lor e strâns legată de a noastră: larga lor răspândire a fost favorizată de modul de dezvoltare specific omului.
„Au reuşit, realmente, să exploateze oportunităţile create de noi şi, făcând asta, au dezvoltat comportamente şi moduri de viaţă care ne împiedică să le controlăm dezvoltarea”, spune Jeff Lockwood, profesor de ştiinţe ale naturii la University of Wyoming, SUA.
Să ne cunoaştem inamicii
Înainte de a vorbi despre formele şi cauzele repulsiei noastre faţă de gândacii de bucătărie, ar trebui să facem cunoştinţă cu ei.
Ceea ce numim de obicei, în Europa, „gândaci de bucătărie” reprezintă un mic număr de specii de insecte din ordinul Blattaria (Blattodea), ordin altminteri mare, cuprinzând aproximativ 4.600 specii. Majoritatea sunt „sălbatice”, trăind în natură, fără să aibă treabă cu oamenii şi gospodăriile lor, dar un mic număr de specii s-a adaptat de minune în aşezările umane şi prosperă acolo.
În Europa, speciile care ne fac probleme, în calitatea lor de dăunători de care e foarte greu de scăpat, sunt:
- gândacul de bucătărie „american” (Periplaneta americana), care, în ciuda numelui, nu e originar din Americi, ci din Africa. E mare (3-4 cm) şi cafeniu, cu aripi bine dezvoltate şi antene lungi.
- gândacul de bucătărie „oriental” (Blatta orientalis) – acela aproape negru şi mare de 2-3 cm
- Blattella germanica – acela mic, de 1,5-2 cm, maron-roşcat; e cel mai frecvent întâlnit şi cel mai greu de eradicat, mai întâi fiindcă e extrem de prolific, apoi din cauza dimensiunilor mici, datorită cărora se poate ascunde în tot felul de crăpături înguste, sustrăgându-se încercărilor de exterminare.
Aceste insecte sunt hemimetabole (sau cu metamorfoză incompletă), având, în ciclul de viaţă, 3 stadii: ou, nimfă (nişte „pui” de gândac asemănători adulţilor, cu excepţia faptului că sunt mult mai mici şi au aripile şi organele reproducătoare nedezvoltate) şi adult. (Spre deosebire de de această situaţie, la insectele holometabole - cu metamorfoză completă -, din ou ies larve, cu înfăţişare complet diferită de cea a adulţilor, cum se întâmplă la fluturi sau la gândacii „adevăraţi”, din ordinul Coleptera; larvele se transformă în pupe, iar acestea în adulţi. La insectele holometabole ciclul de viaţă cuprinde aşadar 4 stadii: ou, larvă, pupă, adult.)
Când teama devine paralizantă
Teama patologică de gândacii de bucătărie se înscrie în gama largă a fobiilor de care suferă oamenii şi are chiar un nume specific: katsaridafobie.
La unii dintre aceştia, fobia atinge asemenea niveluri, încât s-au înregistrat cazuri de persoane efectiv imobilizate într-o cameră, pentru că văzuseră, în încăperea de alături un gândac de bucătărie. Unele nu îndrăznesc să intre noaptea în bucătărie, de teamă să nu vadă pe acolo vreun gândac. Pe „katsaridofobici”, vederea de aproape a unui gândac de bucătărie îi face să tremure şi să transpire; bătăile inimii li se înteţesc, tensiunea arterială creşte, iar oamenii resimt, efectiv, o stare de teroare.
Adesea, rădăcina acestei frici morbide se găseşte într-o experienţă traumatică trăită în copilărie şi legată de aceste insecte. „Trauma” poate consta, pur şi simplu, în a fi martor, la vârsta de doar câţiva ani, la spaima propriei tale mame în faţa unei asemenea creaturi. Pentru un copil mic, a-şi vedea mama (care e pentru el sursa echilibrului, a stabilităţii, a calmului) pălind şi ţipând, pierzându-şi controlul în faţa unei gângănii, poate fi realmente înfricoşător şi traumatizant. Iar această teamă, transmisă cultural – nu genetic - , se perpetuează astfel din generaţie în generaţie.
Există tratament? Ca în cazul multor altor fobii, „terapia de expunere”, care constă în obişnuirea treptată cu stimulul, poate fi de mare ajutor. Philip Koehler, entomolg la University of Florida, care studiază de ani buni aceste insecte şi ţine în laboratorul său vreun milion de exemplare, de diverse specii, a ajutat mai multe persoane să scape de fobie, chemându-le în laborator şi vorbind cu ele despre gândacii de bucătărie, apoi arătându-le fotografii, apoi gândaci morţi din colecţiile entomologice şi, în final, gândaci vii – aşadar, o expunere gradată, care, în cele din urmă, a vindecat fobia.
Alţi cercetători recurg la terapie cognitiv-comportamentală, iar alţii, cum sunt cei de la Universitat Jaume I din Spania, explorează realitatea augmentată ca mijloc de vindecare a a katsaridafobiei. În realitatea augmentată, pe care subiecţii o percep printr-o cască de realitate virtuală, imagini digitale ale gândacilor sunt combinate cu imagini reale, rezultând o scenă în care o mulţime de gândaci aleargă în jurul mâinii subiectului. Ideea este să înlocuiască informaţia stocată în creierul persoanei fobice – cum că aceste creaturi sunt foarte „rele”, periculoase, dăunătoare – cu ideea că, în realitate , gândacii nu fac niciun rău.
Citeşte mai departe pe descopera.ro
Cuvinte cheie: + gandaci_bucatarie, repulsie, teama
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Administratora unui bloc din București a fost înjunghiată mortal de un vecin
Rusia acuză Armenia că încearcă să rupă legăturile cu Moscova
Cât costă kilogramul de miel de Paște: ”Nu-mi pot permite luxul ăsta”
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Rusia a primit un avertisment scris de la SUA înainte de atacul terorist de la Moscova
Cazul fetiţelor încurcate la externarea din maternitatea Ploieşti: ce sancțiune a primit asistenta
Ploieşti: Ce a păţit asistenta care a încurcat doi bebeluşi la externare
În pofida războiului, economia ucraineană a crescut cu 5,3% în 2023
Economia SUA a înregistrat o creştere peste estimări în trimestrul patru din 2023
Boloş: Cel care stă în concediu medical primeşte mai mulţi bani decât atunci când este la serviciu
Manchester City a transferat un fotbalist american de 14 ani
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Modificări: Tramvaiul 6 (Dacia – Târgu Cucu) va circula până în Tătăraşi Nord
Orașul din România de două ori mai mare decât Bucureștiul în care mulţi ieşeni îşi petrec vacanţa
Philipp Plein şi-a părăsit logodnica pentru o ieşeancă. Tânăra din Paşcani e însărcinată
Ministrul Finanţelor, întrebat cât i-a venit factura la curent: 199 lei
Prahova: Bărbat ucis cu un singur pumn după o ceartă pe modul în care a parcat maşina
Dan Şucu anunţă că merge cu galeria Rapidului la meciul cu U. Craiova
Preţul aurului a urcat joi la 327,8351 lei/gram, o nouă valoare record
Nou scandal: Postări cu soldaţi israelieni care se joacă cu lenjeria intimă a femeilor din Gaza
Prefectul Cojocaru acuză conducerea Aeroportului Iaşi de "politizare cu penali"
Conferința ,,BRICS și ordinea economică mondială”, la sediul Academiei Române din Iași
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
Ministrul Energiei explică modul cum va fi aplicată schema de plafonare la gaze şi energie
Noi măsuri în privinţa sistemului electronic RO e-Factura. Ce măsură anunţă Guvernul
Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel, preşedintele Comisiei Pre-Vetting din Republica Moldova
STUDIU - Gheaţa polară se topeşte şi modifică rotaţia Pământului: Timpul însuşi este afectat
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |