Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Despre ingrat

GALERIE
Codrin Liviu Cutitaru 2016
  • Codrin Liviu Cutitaru 2016
- +

E acel mărinimos care, prin acţiunile lui altruiste, a pus, de la bun început, problema apariţiei - fie şi ipotetice - a gratitudinii la un moment dat (în timp). Generosul respectiv a stârnit întreaga tevatură, prin obsesiile sale caritabile şi neegoiste.

Vă gândiţi deja, pesemne, că nu mai am subiecte pentru benigna mea „etică” a lucrurilor mici. Am mai scris, în trecut, despre gratitudine şi ingratitudine.Vă asigur totuşi că aici nu intenţionez să revin asupra categoriilor analizate cu alte ocazii. Astăzi sunt preocupat de tipologia umană a ingratului per se, nu şi de modul său de operare. Mai precis, nu mă interesează ce face şi cum face „nerecunoscătorul”, ci de ce face el ceea ce face. În plus, aş dori să lămuresc ce sau cine este ingratul şi, totodată, care ar fi raţiunile existenţei lui. Sarcină grea, trebuie să admiteţi, cu atât mai mult cu cât, în spatele ei, observ un dublu paradox. Pe de o parte, starea de ingratitudine - deşi ai fi tentat să o consideri rară şi accidentală, prin nefirescul pe care-l presupune, i.e. răsplătirea binelui cu răul! - reprezintă, dimpotrivă, o constantă a naturii umane, trecând, descriptivo-punitiv, încă din cele mai vechi timpuri, prin toate cărţile fundamentale ale marilor religii, prin toate înţelepciunile şi prin toate filozofiile. Fără nici un folos, desigur. Ingratul nu a dispărut în modernitate, ba, cumva, în istoria contemporană, pare să fi luat un nou avânt. Pe de altă parte, actul nerecunoştinţei nu prea trezeşte regrete în „practicantul” ca atare al ingratitudinii, precum erori de comportament din registre diferite, ca minciuna, violenţa etc. (care aduc, frecvent, post factum, sentimentul remuşcării!). Lucrul se întâmplă în ciuda faptului că efectele nerecunoştinţei sunt, pentru „victima” ingratitudinii, extrem de dureroase. Actul în cauză (de a fi ingrat) e privit ca o dimensiune „simplă” a vieţii. Nu are motive să genereze complicaţii - morale, intelectuale, psihologice. Se (mai) întâmplă şi cu asta basta, sugerează, gingaş şi franc, „ideologia” pragmatic-supravieţuitoare a nerecunoscătorului de profesie. Dacă mă întrebaţi, prin urmare, ce este ingratul?, vă răspund, liniştit, căel se suprapune, tocmai prin elementele menţionate mai sus, cu un simptom mentalitar şi de conduită, mai degrabă banal, al colectivităţilor de indivizi, repetabil, istoric şi cultural, cu fiecare generaţie proaspăt ivită în dinamica lumii. Dacă întrebarea ar fi cine este ingratul?, replica mea nu s-ar putea reduce, în consecinţă, decât la o singură formulare:un om ca toţi oamenii, construit pe un profil comun, lipsit de excepţionalitatea pe care, prezumtiv, ţi-ar impune-o înclinaţia nativă către malignitate.

De aceea, ingratul nu trebuie caracterizat, necesarmente, drept rău. El e doar om ce săvârşeşte lucruri omeneşti, ingratitudinea ţinând, cu stricteţe, de predestinarea noastră (amintiţi-vă parabola biblică unde Iisus vindecă, într-o gestică de egalărevărsare a generozităţii, o multitudine de orbi, dintre care, ulterior, surprinzător, dar, altfel, în perfecta, umana, înţelegere a Mântuitorului, numai unul se întoarce să-I şi mulţumească!). Ingratul nu ilustrează, în concluzie, excepţia comportamentală, ci regula ei, venind dintr-o tradiţie puternică, solid configurată în istoria umanităţii, cu mari şanse la un viitor mai strălucit chiar ca propriul trecut. Şi atunci de ce determină ingratitudinea ori, mai corect spus, existenţa ingratului atâta suferinţă în receptorul gestului de nerecunoştinţă, în victima inocentă şi, odinioară, mărinimoasă (cu aşa-numitul nerecunoscător)? Veţi fi uimiţi, dar eu rămân la părerea că responsabilă pentru durerea sa este victima însăşi (nu tocmai „inocentă”, cum se vede!), întrucât (da, nu vă speriaţi!) ea l-a creat, în fond, pe ingrat. Iată că, fără să vreau în mod expres, am aflat şi „raţiunea” existenţei ingratului! E acel mărinimos care, prin acţiunile lui altruiste, a pus, de la bun început, problema apariţiei - fie şi ipotetice - a gratitudinii la un moment dat (în timp). Generosul respectiv a stârnit întreaga tevatură, prin obsesiile sale caritabile şi neegoiste. După legea vaselor comunicante, o cauză determină un efect. În absenţa efectului ori, mai rău, în cazul apariţiei lui nenaturale (într-o formă opusă actului originar), se naşte anomalia - mărinimosul se simte trădat, devenind victimă. Totuşi, să sesizăm că el comite, din start, două erori imense. Primo, creează, prin simpla lui prezenţă/ existenţă, un sentiment de expectativă. Expectativa a ceva în schimb (de la beneficiarul iubirii sale!). Dacă respectivul nu reuşeşte saunu vrea să corespundă acestei aşteptări, se transformă, brutal, în ingrat. Secundo, acelaşi generos originar nu pricepe că natura umană este depozitara stării de nerecunoştinţă ab initio. De aceea, se dovedeşte nerezonabil în relaţia cu ingratul, cerând, cum ar veni, pisoiului să fie tigru. În fine, mărinimosul ajunge astfel la o distorsiune fatală. Făcând bine ingratului, el îşi (auto)creează un sfidător ascendent moral faţă de acesta („îţi sunt superior, pentru că am puterea de a te ridica, fapt complet inaccesibil ţie!”).

Cu tot regretul, oameni buni, însă aşa ceva - credeţi-mă! - nu poate fi iertat. Niciodată.

Codrin Liviu Cuţitaru este profesor universitar doctor la Facultatea de Litere din cadrul Universităţii "Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri