Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Drumurile expres ale Moldovei

GALERIE
George Turcanasu200
  • George Turcanasu200
- +

La nivel regional european, în ciuda faptului că relaţia Iaşi - Târgu Mureş nu va mai fi construită în regim de autostradă, oraşul nostru va juca un rol important de etapă pe una dintre cele mai importante relaţii de tranzit din Europa de Sud-Est. Problema apare însă la nivelul scalar naţional şi regional. În geometria propusă, Iaşii se regăseşte la periferia sistemului naţional şi regional. Cei care au desenat aceste axe nici nu şi-au propus să facă din Iaşi un centru de convergenţă regională.

Nu cred să existe ţară în lumea asta care să fi propus atâtea planuri ale unor noi şi noi sisteme de autostrăzi, precum România. Fiecare guvern a venit cu propriul plan, uneori chiar cu două. Am avut planuri de autostrăzi de campanie electorală, planuri de post-campanie, dar nu şi master planuri. Asta până acum câteva zile, când Ministrul Transporturilor a dezvăluit geometriile noi ale unui viitor sistem rutier modern al României. Potrivit acestui ultim draft al Master Planului General de Transport, aprobat recent de Uniunea Europeană, multe dintre autostrăzile (doar!) desenate până acum în diverse geometrii pe harta României au fost transformate în drumuri expres. Conform Master Planului, vom avea de construit 478.6 km de autostradă şi 2208.3km de drumuri expres. Harta propusă de Ministerul Transporturilor completează arhitectura de bază a sistemului rutier naţional cu încă două categorii de drumuri (EuroTrans şi Trans Regio). Iertată-mi fie ignoranţa, nu cunosc care sunt caracteristicile şi nici definiţia ultimilor două categorii de drumuri. Din câte am înţeles, această redefinire a marii majorităţi a tronsoanelor propuse are la bază şi diminuarea costurilor, având în vedere faptul că un kilometru de drum expres e mai ieftin cu aproximativ o treime, decât un kilometru de autostradă. Faptul că aceste drumuri expres vor fi astfel construite încât să facă posibilă upgradarea şi transformarea lor în autostrăzi, în funcţie de dimensiunea traficului, ar fi un fapt pozitiv.  

Conform normativelor în vigoare diferenţele dintre autostrăzi şi drumurile expres sunt mai evidente în ceea ce priveşte profilul transversal al acestora. De exemplu, partea carosabilă în cazul autostrăzilor e mai lată (2 x 7,50 m), faţă de cea a drumurilor expres (2 x 7 m), autostrăzile sunt prevăzute cu benzi de oprire de urgenţă, pe când drumurile expres, nu. Viteza maximă admisă pe tronsoanele de autostradă este de 130 de km pe oră, pe când în cazul drumurilor expres, aceasta este limitată la 120 de km pe ora în zonele de şes etc. Oricum, ambele tipuri de şosele, chiar în noile geometrii propuse, vor îmbunătăţi accesibilitatea în cadrul sistemului rutier naţional şi vor conecta (sperăm!) mai eficient România la fluxurile rutiere continentale.   

Unde se găseşte Moldova şi regiunea de dezvoltare Nord-Est în această nouă ecuaţie a autostrăzilor!? La periferia intereselor. Doar Braşov-Bacău a rămas pe harta sistemului autorutier naţional. În rest, toate tronsoanele de autostradă propuse în planurile anterioare au fost redefinite în şosele expres, sau nu mai sunt deloc - cazul tronsonului Focşani - Albiţa, de pe ceea ce ar fi trebuit să fie, conform planurilor anterioare, autostrada Bucureşti-Chişinău. Aş aprecia chibzuinţa de care dă dovadă domnul Ministru al Transporturilor, dacă aş cunoaşte (sau macăr aş intui) care sunt resorturile ce stau la baza acestei redefiniri. Dar nici dimensiunea actuală a traficului şi nici logica principală a funcţionării fluxurilor la nivelul regiunii noastre nu par a fi jucat un rol esenţial în redefinirea tronsoanelor.

Dacă aruncăm o privire asupra datelor recensământului auto din 2010, topul celor mai aglomerate tronsoane de drum naţional din Regiunea de dezvoltare Nord-Est are pe primele trei poziţii segmentele Iaşi - Valea Lupului până în dreptul Antibiotice (drum care reprezintă în linii mari limita dintre cele două unităţi administrative), Valea Lupului - Podu Iloaiei şi Podu Iloaiei - Târgu Frumos, ce au un trafic de 23 643 de automobile în 24 de ore, respectiv 15 293 şi 13 259 automobile. Cele trei sectoare ale celui mai aglomerat drum al Moldovei (Iaşi-Târgu Frumos) sunt urmate de Bacău - Răcăciuni (12 963 de automobile în 24 de ore), Roman - Săbăoani, Roman - Secuienii Noi, ambele cu peste 11000 de automobile şi Suceava - Fălticeni cu puţin peste 10 000. Toate aceste sectoare sunt situate pe E 85, axa rutieră longitudinală principală a regiunii noastre. Nici Iaşi - Târgu Frumos şi nici E 85 nu vor fi dublate de o şosea în regim de autostradă.

Unde se află Iaşii în această noua geometrie propusă? Parcă mai rău ca în toate celelalte propuneri. Dar există două scări spaţiale la care trebuie să ne raportăm. La nivel regional european, în ciuda faptului că relaţia Iaşi - Târgu Mureş nu va mai fi construită în regim de autostradă, oraşul nostru va juca un rol important de etapă pe una dintre cele mai importante relaţii de tranzit din Europa de Sud-Est. Problema apare însă la nivelul scalar naţional şi regional. În geometria propusă, Iaşii se regăseşte la periferia sistemului naţional şi regional. Cei care au desenat aceste axe nici nu şi-au propus să facă din Iaşi un centru de convergenţă regională. Relaţiile dintre Iaşi şi celelalte oraşe principale ale Moldovei, sau între Iaşi şi sudul României au fost ignorate total. Iaşii nu vor avea o legătură eficientă pe drumuri expres sau pe autostrăzi, nici cu Bucureştii şi nici cu Bacăul, care conform noului plan va deveni centrul rutier principal al Regiunii de dezvoltare de Nord-Est. Mai mult, dacă vom dori să utilizăm infrastructura rapidă de transport rutier, fiind nevoiţi să utilizăm nodul de la Paşcani, distanţa faţă de cele două oraşe menţionate va creşte cu peste 20 de kilometri. Poate următorul (master) plan va fi mai generos cu Iaşii.

George Ţurcănaşu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie, Universitatea “Al. I. Cuza” Iaşi 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri