Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Elogiu diferenţei

GALERIE
Petru Bejan
  • Petru Bejan
- +

Există mai multe feluri de a scrie istoria. O ştiu specialiştii, mai întâi; o intuiesc oarecum şi oamenii obişnuiţi. La prima vedere, aceasta nu este altceva decât un cumul ordonat de evenimente „memorabile”,  decupate selectiv, după criteriile anvergurii şi impactului produse la un moment dat. 

Multă vreme a proliferat istoria „evenimenţială”, triumfalistă, a evenimentelor „notabile”, a autorităţilor şi puterilor succesive, a evoluţiei marilor imperii şi personalităţi. Veacul trecut a impus (îndeosebi în spaţiul universitar francez, prin Fernand Braudel, Jacques Le Goff, Georges  Duby, Philippe Ariès) o nouă tendinţă, scoţând în evidenţă nu isprăvile unor prinţi celebri, regi şi împăraţi, nu atât un şir inepuizabil de bătălii şi războaie, cât atitudini, comportamente, mentalităţi - decisive pentru a caracteriza „specificul” unei epoci sau al unei comunităţi. Erau formulate, astfel, precauţii şi rezerve serioase cu privire la Istoria Oficială, edulcorată şi cosmetizată artificial, din considerente vădit ideologice. 

Discursul identităţii, evocând nostalgic puritatea apartenenţei etnice, „sacralitatea” tradiţiei religioase, nobleţea legăturilor de sânge, originea ancestrală,  gloria şi faptele de vitejie ale propriilor înaintaşi, măreţia oamenilor de stat perindaţi prin scaunele puterii, primeşte ca pandant discursul alterităţii, al celuilalt, diferitul, neglijat ori nesocotit până atunci. Istoria hegemonică a majorităţii este contracarată subtil de o perspectivă  alternativă, favorabilă minorităţii şi, implicit, diversităţii.  

Nu în puţine rânduri, exaltarea discursului identitar a condus la excese. Radicalizate în formule agresive, naţionalismul şi etnocentrismul au legitimat extremismul xenofob, promovând stereotipuri ţintind ostracizarea sau excluderea străinului, a celui neasemenea - evreul, ţiganul, negrul, săracul, proletarul, femeia, copilul, homosexualul. O istorie a minorităţilor este, în fapt, istoria excluziunilor şi discriminărilor repetate.

Privilegiaţii de serviciu (omul alb, occidental, puternic, bogat, frumos, hetero) continuă să-şi proclame întâietatea, sancţionând diferenţa şi accidentul. Confiscat de ideologiile „stângii” politice, discursul postcolonialist asumă o tentă critică şi contestatară, forjată pe exigenţa emancipării celui slab şi oprimat, subliniind în schimb rolul „barbarilor” sau al băştinaşilor în configurarea „lumii noi”. În acest context, diferitul nu mai este ostracizat, ci tolerat, susţinut şi încurajat. Istoria scrisă astfel atribuie un rol decisiv marginalilor, perifericilor, minoritarilor, mizând pe atuurile diversităţii şi ale multiculturalismului. Un atare fundal speculativ pare a motiva demersul pictural al artiştilor ieşeni prezenţi în tabăra de creaţie de la Ciric, finalizat odată cu expoziţia accesibilă trecătorilor prin Atriumul de la Palas Mall.

Detaşându-se de şabloanele care înfăţişează diferitul în culori exotice şi extravagante, pictorii raliaţi proiectului compun o istorie fragmentară, în imagini, a minorităţilor, activând propriile „viziuni”, perspective, unghiuri de vedere, menite a ipostazia „specificul” şi diversitatea. Unde pot fi recunoscute acestea? În farmecul şi cromatica peisajului (Constantin Tofan, Case săseşti), în expresivitatea chipurilor (Marinela Botez, Claudiu Ciobanu, Andreea Dascălu, Cristian Diaconescu, Manuell Mănăstireanu), în figuraţia alegorică (Felix Aftene, evocând legăturile dintre ceea ce este comun şi ceea ce este diferit, dintre regulă şi excepţie în arhitectura intimă a lumii) sau în cea abstractă (Adrian Crîşmaru, sugerând că o retorică intolerantă la adresa diferenţei este amplificată deseori pe considerente politicianiste).

Există constante ale frumosului, fie că vorbim de locuri, lucruri sau de oameni.  Romii, armenii, musulmanii... se aseamănă în felul lor de a fi, indiferent de caracteristicile fizionomice etalate la exterior. „Negritudinea”, bunăoară, este o amprentă înscrisă în ordinea naturii şi nu o „infirmitate” imputabilă cuiva. Ioan Pricop pictează o mână neagră, arătând că aceasta are trăsături comune celei „obişnuite”. Rodica Crîşmaru, la rându-i, schiţează o „lebădă neagră”, privită ca „pată de culoare”, ca diferenţă insolită şi agreabilă într-o ordine uniformă. Mixând grafica şi pictura în felul benzilor desenate, Adrian Stoica, student de etnie romă, surprinde pe de o parte „strigătul” celui pe nedrept discriminat, pe de altă parte orizontul tulbure şi indefinit spre care se îndreaptă.

Gestionat de Primăria Iaşi, în parteneriat cu Universitatea „Al.I.Cuza” şi UAP, ca parte a unui proiect european de amploare, „istoria” vizuală a minorităţilor confirmă cel puţin trei evidenţe: temele cu miză politică şi socială nu sunt străine artiştilor ataşaţi vocabularului figurativ; limbajul clasic al picturii poate fi adecvat cu succes unor provocări conceptuale dintre cele mai sofisticate; opţiunile autorilor, chiar îndatorate ideologic, pot fi exprimate în limitele „artisticităţii” de bună factură, evitând clişeele şi soluţiile propagandistice. Elogiu diferenţei, aşadar.   

Petru Bejan este profesor universitar doctor, director al Departamentului de Filosofie din cadrul Universităţii ”Al.I.Cuza” şi membru al AICA (Asociaţia Internaţională a Criticilor de Artă)

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri