Chirica: 4 dosare / Alexe: 3 dosare. De ce totuşi cei doi nu au motive de îngrijorare până în ziua alegerilor?
Daca cei doi vor câstiga la viitoarele alegeri locale înca o tura în fruntea insti (...)
citeste totjoi, 28.03.2024
Evoluţia Basarabiei spre unirea cu România, la 27 martie 1918 nu a fost şi nu putea să fie simplă, din motive asupra cărora am stăruit în episoadele anterioare. Provincia a trecut prin chinurile facerii, având în vedere complexitatea problemelor ei.
Cred că nici nu ar fi fost de dorit ca totul să se fi făcut dintr-o suflare, într-un elan patriotic. Istoria nu e frumoasă precum eroina din România revoluţionară a lui D. Rosenthal. Să nu amestecăm planurile: una este imaginea sublimă, reţinută de artişti (care au rolul lor, pe care nu doresc să-l minimalizez) şi alta e realitatea crudă a faptelor. Nici la Alba Iulia ori la Cernăuţi faptele nu au decurs linear. Viaţa e infinit mai complexă şi mai asimetrică decât geometria formelor pure. Iată faptele. La finele lui 1917, în Basarabia s-a instituit anarhia şi violenţa, generate de prezenţa masivă a trupelor ruseşti care se retrăgeau de pe frontul românesc. Anarhia militarilor a contagiat mulţi localnici, care li s-au asociat. Ţăranii au fost atraşi în aceste acţiuni de îndemnul Guvernului bolşevic de la Petrograd de a se împroprietări pe bunuri şi pământuri. Jafurile şi crimele se ţineau lanţ, în vreme ce autoritatea Sfatului Ţării şi a plăpândelor trupe moldoveneşti fidele erau insuficiente pentru a face faţă situaţiei. Soluţia politică de moment a fost proclamarea, la 2 decembrie 1917 a Republicii Democrate Moldoveneşti. Puterea legislativă în noul stat era preluată de Sfatul Ţării, iar cea executivă de Consiliul Directorilor Generali (Guvernul). Confruntările dintre trupele ruseşti ale generalului Scerbacev şi cele Roşii au complicat situaţia şi i-au obligat pe liderii basarabeni să negocieze o soluţie salvatoare cu România şi Antanta. Cu însărcinare din partea Sfatului Ţării, Ion Pelivan şi Vladimir Cristi au sosit la Iaşi, solicitând sprijin pentru a stopa anarhia. Ambasadorii statelor din Antantă, dar şi generalul Berthelot au fost însă rezervaţi. Concomitent, Guvernul ucrainean făcea presiuni pentru ocuparea Basarabiei. În noua situaţie, Guvernul basarabean a solicitat celui român de la Iaşi trimiterea de urgenţă a unui "regiment ardelenesc”. Va fi expediat un batalion, care nu putea însă face faţă situaţiei. La 26 decembrie 1917, Guvernul basarabean a cerut sprijin Armatei române pentru a stabiliza situaţia. Aşa cum era de aşteptat, reprezentanţii partidelor proruseşti din Sfatul Ţării au protestat. Din fericire, s-au dezis de acţiunea lor reprezentanţii grupului ţărănesc şi chiar cei ai minorităţilor.
Evenimentele au luat o întorsătură şi mai dramatică, o dată cu organizarea unui Comitet bolşevic la Chişinău, cunoscut sub numele de Frontotdel. Cu sprijinul trupelor ruseşti bolşevizate, acesta a încercat să preia controlul asupra Basarabiei. Prima masură luată a fost aceea de a lichida organele de conducere legitime ale ţării, instituind un tribunal extraordinar, însărcinat cu judecarea fruntaşilor proromâni. S-au pronunţat condamnări la moarte împotriva lui Ion Pelivan, Ion Inculeţ şi a altor lideri basarabeni, din fericire neexecutate. Alte două intervenţii pe lângă Guvernul Român de la Iaşi, s-au finalizat cu trecerea Prutului de către Armata Română, pentru a salva populaţia şi autorităţile de starea generală de anarhie. În zilele de 13 şi 14 ianuarie 1918, Armata Română a intrat în Chişinău. Din acest moment, faptele se precipită. La 24 ianuarie 1918, Sfatul Ţării proclama independenţa Republicii Democrate Moldoveneşti, iar pe Ion Inculeţ preşedinte. Tânăra republică va exista până la 27 martie, când Sfatul Ţării a votat unirea condiţionată a Basarabiei cu România. Din cei 125 de deputaţi au votat pentru unire 86, 3 împotrivă, iar 36 s-au abţinut. Mult comentatele condiţii ale Sfatului Ţării, ce aveau să fie curând retrase vizau înfăptuirea unor reforme democratice şi garantarea identităţii provinciei.
Istoria se precipită adesea, punând oamenii în situaţii greu de gestionat. Unii, de regulă puţini, dar binemeritând preţuirea urmaşilor, reuşesc să capteze timpul şi să-i dea sens. Apoi vremurile se schimbă din nou, făcând loc altor personaje, în vreme ce cârtitorii, nu lipsiţi de inteligenţă, dar eliptici de caracter lansează "bombe” compromiţătoare. Aşa a făcut C. Argetoianu, adică unul din cele mai controversate personaje politice interbelice, emblema perpetuă a "fripturismului”, cum se numea pe atunci traseismul politic. E reputat pentru inteligenţa, cinismul şi avalanşa de acuzaţii la adresa inamicilor lui politici. Putem să-l credităm, atunci când afirmă că Ion Incluleţ a fost cumpărat pentru a vota unirea cu România? E cel mai puţin credibil dintre toţi memorialiştii din epocă. În plus, e şi cea mai detestabilă figură politică interbelică. Istoricul e obligat să fie prudent atunci când cerne faptele şi informaţiile. Judecata lui trebuie să fie matură şi dreaptă. Aceasta trebuie să se plaseze deasupra vacarmului din epocă, nu să dea credit ipotetic unei surse îndoielnice. Chiar dacă satisface aşteptările unora, ori îi aduce popularitate. Cu un singur argument nu se poate construi nici o ipoteză, darămite credita un adevăr. Recursul la logica argumentaţiei ne obligă la aceasta: un singur argument e nul. De ce să-l acuzăm pe Inculeţ, în temeiul unei bârfe bine plasate? Şi pentru ce cauză, dacă-mi e permis?
În faţa faptelor compromiţătoare, istoricul are, de regulă, trei opţiuni: 1 să relateze totul, de dragul adevărului; 2 să nu relateze nimic, de dragul interesului de a proteja o imagine împământenită; 3 să relateze cu înţelepciune, de dragul deontologiei profesiei şi a comandamentelor timpului. Pe marginea acestui subiect se poate glosa cu folos, înclin să cred. Doar istoriografia e hermeneutică. Poate cu alt prilej.
Până atunci, să mai amintim: atâţia oameni demni şi curajoşi din Basarabia au inclinat balanţa istoriei, la 1918 şi în anii ce au urmat. Apoi au fost vânaţi de ruşi şi de comunişti, duşi în Siberia ori în Gulagul românesc. Ion Inculeţ a murit "la timp”, ca să nu trăiască experienţa umilinţei. Dar Ion Pelivan a murit în închisoarea elitelor politice româneşti de la Sighet, alături de Iuliu Maniu şi Gheorghe Brătianu. Dacă este să ne amintim fie şi numai de aceste cazuri şi tot merită să fim mult mai exigenţi atunci când găsim informaţii seducătoare şi să fim prudenţi atunci când construim sofisme interpretative, de genul: "nu mi se pare de necrezut această informaţie punctuală a lui Argetoianu”. Cu acest tip de raţionament putem credita absolut orice în istorie. Şi e păcat. Sugerez un alt raţionament: faptul că a existat corupţie în viaţa politică modernă românească (corupţia însoţeşte, de regulă democraţiile tinere, nu doar din Balcani, dar şi de pe meridiane mult mai bine plasate etic şi moral) nu îndreptăţeşte prezumţia de vinovăţie a lui Inculeţ, în temeiul unei singure "surse”. Să spunem, alături de logicieni că realitatea corupţiei este "genul proxim”. Dar mai există şi "diferenţa specifică”; în cazul de faţă Inculeţ şi dreptul său de a nu fi incriminat fără probe certe.
Peste doi ani se va împlini un secol de la înfăptuirea României Reîntregite. Poate îi vom aniversa şi ne vom aduce aminte de cei din 1918. Sau poate nu vom fi demni de lecţia lor. Nu ştiu. Ceea ce ştiu sigur este că istoricii ruşi şi unguri se vor înfrăţi să conteste semnificaţia românească a faptelor, plasându-le în derizoriu. Sigur, C. Argetoianu, dar şi unii istorici români vor fi citaţi cu aplicaţie. Pentru "veridicitatea” spectacolului.
Mihai Dorin este istoric şi publicist
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel, preşedintele Comisiei Pre-Vetting din Republica Moldova
STUDIU - Gheaţa polară se topeşte şi modifică rotaţia Pământului: Timpul însuşi este afectat
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Nissan va investi în unitatea de vehicule electrice Ampere a grupului Renault
Prima Doamnă Jill Biden a scris o carte pentru copii despre pisica de la Casa Albă
Sonda japoneză SLIM a supravieţuit celei de-a doua nopţi pe Lună
Medicamentele hormonale ar putea creşte riscul de tumori cerebrale
PSD Iaşi anunţă că un nou primar PNL va candida pe listele lor la alegerile locale
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Totul despre evaluarea copiilor din Iaşi care vor împlini 6 ani după începerea clasei pregătitoare
O nouă reţea de gaze, cu peste 1.700 de branşamente, într-o comună de lângă Iaşi
Un arhitect în cursa pentru Primăria Iaşi. Este candidat din partea REPER
Expoziţie de enciclopedii la BCU Iaşi, sub titlul “Universul într-o carte”
Permis reţinut în vederea anulării: mergea beat criţă cu maşina prin sat
S-a aprobat o nouă majorare de tarife la CFR Călători. Intră în vigoare luni
Guvernul PSD și Antibiotice Iași: un parteneriat strategic pentru sănătatea românilor (P)
Diana Şoşoacă: Mă gândesc foarte serios să candidez la primăria Iaşiului. Cred că voi candida
Doliu la Tribunalul Iaşi. „A fost un accident”. O judecătoare abia pensionată a murit la 54 de ani
Virusul HIV a fost eliminat din celule, deocamdată, în laborator
Angajat al Primăriei Timișoara, prins de primar copiind la examen cu o cască (P)
Pacient de 22 de ani cu limfagiom chistic de mezocolon, operat cu succes la Arcadia
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |