Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Încă trei ambasadori ai proiectului Iaşi - capitală europeană a culturii

GALERIE
Raluca StirbatTeodor CorbanMoshe Idel
  • Raluca Stirbat
  • Teodor Corban
  • Moshe Idel
- +

Fundaţia Iaşi – Capitală Culturală Europeană a lansat campania Ambasadorii Iaşi 2021. Vă prezentăm următorii trei ambasadori care susţin candidatura oraşului la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021.

Raluca Știrbăț, pianistă: „Iașul și-a câștigat de mult – prin meritele înaintașilor săi – statutul indenegabil de Capitală Europeană a Culturii, artelor și științelor. Îmi doresc ca cetățenii de azi ai bătrânei urbe moldave să fie pe deplin conștienți de asta și să-i redea – prin transformări profunde și gesturi cu rezistență în timp - aura, statutul și identitatea ce i se cuvin în peisajul Europei moderne”.

După un an de studiu la Academia de Muzică „George Enescu“, ieşeanca Raluca Ştirbăţ este admisă la Universität für Musik und darstellende Kunst din Viena, la clasa profesorului Jürg von Vintschger. A fost bursieră a Societăţii „Beethoven”, a fundaţiei „Martha Sobotka-Janaczek” şi a Clubului Rotary din Viena precum şi a Nippon Foundation din Tokio şi a fundaţiei „Madeleine Blaireville” din Elveţia. A participat la numeroase cursuri de măiestrie ale unor pianişti de renume printre care Murray Perahia, Hans Leygraf, Lory Wallfisch, Aquilles Delle-Vigne, Marek Drewnowski. Raluca Ştirbăţ este laureată a numeroase concursuri naţionale şi internaţionale precum: „Sanremo Classico” – Italia (Premiul I), „Stefano Marizza” – Trieste, Italia (Premiul I), „Virtuosi per musica di pianoforte” – Cehia (Premiul I), marele trofeu Lira de aur al concursului „Ciprian Porumbescu” – Suceava şi premiul special al Asociaţiei „Jeunesses musicales”.

Raluca Ştirbăţ a înfiinţat în august 2011, la Viena, Societatea Internaţională „George Enescu”, care are drept ţeluri promovarea operei marelui compozitor român. În 2012, pianista a adus în atenţia opiniei publice internaţionale starea deplorabilă a imobilului şi valoarea memorială a casei copilăriei din Mihăileni, de care se leagă momente importante din viaţa şi creaţia compozitorului. A militat pentru clasarea clădirii ca monument istoric şi transformarea în muzeu, iar în urma demersurilor, în noiembrie 2013, casa George Enescu din Mihăileni a fost clasată drept un monument architectonic reprezentativ pentru tipul de casă de ţară moldovenească din secolele XVIII-XIX.

Pentru meritele artistice excepţionale şi pentru angajamentul social, Ministerul de Interne al Austriei i-a acordat în martie 2013 titlul de „Mesager al integrării”. De asemenea, Raluca Ştirbăţ a primit, în decembrie 2014,  în cadrul Galei Oamenii Timpului, organizată la Iaşi, un premiu special pentru campania iniţiată în vederea salvării casei lui George Enescu de la Mihăileni.

„Iaşul are, evident, în gena sa toate ingredientele ca să devină Capitală Europeană a Culturii. Îi lipseşte unul singur, dar esențial: solidaritatea.

Teodor Corban, actor: Dacă toți cei care datorăm ceva Iaşului pentru ceea ce suntem acum, fie că locuim aici, fie că am plecat din ţară, dacă toți am sprijini concertat această candidatură, atunci oraşul nostru ar deveni iarăşi capitală”.

Actor al Teatrului Naţional „Vasile Alecsandri” de peste 25 de ani, Teodor Corban şi-a împărţit cariera între scena teatrului ieşean şi platourile de filmare. În 2006, a păşit pe covorul roşu de la Cannes după ce a interpretat rolul lui Virgil Jderescu, patronul unui post de televiziune local, în filmul „A fost sau n-a fost”, în regia lui Corneliu Porumboiu. O realizare pe care, spune Teodor Corban, nu o va uita niciodată. Filmul a câştigat trofeul Camera d'Or şi premiul Label Europa Cinema la Cannes, iar rolul i-a adus primul său premiu din cariera de film - premiul special la Festivalul de la Cottbus.

În anul 2015, Teodor Corban intră în cursa pentru Ursul de Argint - premiul de interpretare masculină - al Festivalului Internaţional de Film de la Berlin, alături de actorii Christian Bale, James Franco şi Wen Jiang.

Moshe Idel, profesor Universitatea din Ierusalim: „Mi se pare oportună și salutară dorința tinerilor ieșeni de a propune, pentru o Capitală Europeană a Culturii în 2021, un program cultural în care să fie readusă în discuție componenta evreiască, atât de importantă în istoria locului, a culturii și memoriei ieșene. Sprijin cu bucurie un astfel de demers”.

Născut la Târgu Neamţ în anul 1947, Moshe Idel este astăzi o somitate mondială în filosofia iudaică, studiul Kabbalei, mistică evreiască şi hasidism. Cunoscut astăzi peste tot în lume, apreciat la superlativ de toţi marii specialişti în studiul religiilor, savantul Moshe Idel şi cărţile sale sunt din ce în ce mai cunoscute în România, iar cercetările profesorului sunt veritabile repere pentru studiile religioase interdisciplinare.

Este autorul mai multor cărţi de referinţă în domeniile sale de specialitate, numeroasele lucrări publicate incluzând titluri precum: The Mystical Experience in Abraham Abulafia (1987), Kabbalah: New Perspectives (1988), Hasidism: Between Ecstasy and Magic (1995), Messianic Mystics (1998), Absorbing Perfections: Kabbalah and Interpretation (2002), Kabbalah and Eros (2005). 

În decembrie 2010 Senatul Universităţii ,,Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, în numele întregii comunităţi academice, i-a decernat profesorului Moshe Idel titlul de Doctor Honoris Causa.

Peste 15 personalităţi din domenii diferite (business/antreprenoriat, teatru, muzică, literatură, arte vizuale) şi-au arătat susţinerea pentru proiectul Iaşi 2021. În fiecare săptămână vom dezvălui câte trei ambasadori şi testimonialele lor pentru Iaşi - Capitală Europeană a Culturii 2021. Până acum, de pe lista susţinătorilor fac parte Dan Lungu, Ion Caramitru, Matei Vişniec, alături de Raluca Ştirbăţ, Teo Corban şi Moshe Idel.

Dosarul de candidatură al Iaşului are ca temă principală şi ca slogan formula „Switch On” şi va fi depus la Ministerul Culturii la data de 10 octombrie 2015.

Switch on este expresia a ceea ce ne dorim să obţinem prin acest proiect, respectiv să schimbăm faţa oraşului, să comutăm pe Iaşi, aceasta fiind şi tema întregului dosar. Vrem ca 2021 să fie momentul în care transformăm Iaşul în centrul de interes al fluxurilor intelectuale, culturale, democratice europene”, precizează Florin Cîntic, directorul artistic al proiectului Iaşi – Capitală Europeană a Culturii 2021.

Programele care stau la baza proiectului sunt: „Punţi creative/ Creative Bridges”, „Celebrând diversitatea spirituală/ Celebrating Spiritual Diversity”/ „Dor şi călător/ Longing and Belonging”, „Puncte puncte.../ Connecting Dots”, iar „ariile de acoperire ale conceptului”: „Memorie responsabilă”, „Cultură vie”, „Spiritualitate implicată” şi „Creativitate angajată”.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri