Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Jonglerii cu milioane. De români

GALERIE
radu mesnita
  • radu mesnita
- +

Cât va mai ţine jocul piramidal patronat de clasa politică?

Alegerile prezidenţiale de peste o lună constituie un nou prilej de a vedea cât de mult le pasă de oameni Guvernului, autorităţilor în general şi clasei politice în mod special - de la primar la ministru. Starea de fapt a ieşit la iveală după referendumul din vara lui 2012, când cifrele dorite de regimul politic se băteau cap în cap cu cele oficiale şi puţin a lipsit să nu se dea o ordonanţă prin care să se legifereze că 1 şi cu 1 fac 3. Doar penibilul situaţiei i-a oprit. Însă penibilii de atunci nu s-au învrednicit să corecteze situaţia. De fapt, au dres-o aşa cum s-au priceput: au dat o lege. Chiar dacă ea se bate cap în cap cu o prevedere constituţională, legea referendumului - care coboară pragul demiterii unui şef de stat de la 50 la 30 la sută - va intra totuşi în vigoare, pe 16 decembrie. În legea fundamentală, "licitaţia" pleacă de la voturile a jumătate plus unu din numărul alegătorilor înscrişi în listele electorale (art.81). Astfel, dacă niciun candidat la Preşedinţie nu trece acest prag, se organizează al doilea tur de scrutin. Ceea ce s-a şi prevăzut deja pentru anul acesta, respectiv pe 16 noiembrie.

Pentru prezidenţiale, Autoritatea Electorală Permanentă a anunţat 18,3 milioane de alegători cu vârsta de cel puţin 18 ani. Dacă ne luăm după rezultatele ultimului recensământ, 1,8 milioane de români ar avea mai puţin de 18 ani. Pe de o parte, recensământul din octombrie 2011 a arătat că populaţia ţării era de 20,12 milioane la acel moment, iar pe de altă parte populaţia din învăţământul preuniversitar anunţată la începutul acestui an şcolar depăşeşte trei milioane de elevi şi copii de grădiniţă. Institutul Naţional de Statistică menţiona la 1 ianuarie 2014 un efectiv de 3,8 milioane de români cu vârsta sub 18 ani. Dacă adăugăm acest număr la cel al alegătorilor anunţat de AEP, rezultă că populaţia României ar fi de 22 de milioane, cu două milioane mai mulţi locuitori decât au găsit recenzorii acasă, în toamna lui 2011.

De unde vine diferenţa? Actualul regim politic s-a arătat incapabil să găsească un răspuns la această problemă, în mai mult de doi ani de când s-a lovit prima oară de ea. De cealaltă parte a baricadei, opoziţiei i-a venit apa la moară şi acuză iminente fraude electorale. Motivul este dublat de încă o dilemă legată de numărul alegătorilor şi care reiese tot din statisticile oficiale.

Ministerul Afacerilor Externe a anunţat că a pregătit pentru prezidenţialele din noiembrie 294 de secţii de votare şi doar 600.000 de buletine de vot destinate românilor de peste graniţă. Ceea ce înseamnă că în ţară s-ar afla 17,7 milioane de români cu vârsta de cel puţin 18 ani. Aceasta, deşi comunităţile de români din Italia şi Spania însumează mai mult de 1,5 milioane de persoane, alte câteva sute de mii de conaţionali fiind răspândiţi mai ales în celelalte ţări europene şi în America de Nord. Este adevărat că, în lipsa unui sistem de vot electronic, cei plecaţi din ţară sunt nevoiţi să parcurgă distanţe mari până la secţiile de vot, ceea ce face ca prezenţa în rândul lor să fie foarte mică. Însă "economia" pe care o face Guvernul la buletine de vot se întoarce împotrivă-i la o scară mult mai mare.

Astfel, după calculele guvernamentale, dacă din cele 17,7 milioane de votanţi din ţară scădem numărul pensionarilor, rezultă o forţă de muncă de 13 milioane de oameni. Or, aceleaşi statistici oficiale arată că numărul salariaţilor din economie abia ajunge la 4,5 milioane în lunile cu vârf de activitate. Guvernele ultimilor ani şi-au permis cu largheţe o asemenea risipă uriaşă de resurse umane, iar îngrijorător este faptul că nici cel actual nu dă semne că ar catadicsi să o micşoreze cât de cât. Sunt 8,5 milioane de români apţi de muncă de ale căror taxe şi impozite pe salarii statul se lipseşte prea uşor, chiar pe fondul deficitului acut de resurse la bugetul asigurărilor sociale. Este rezultatul unei politici neghioabe care culminează cu recenta declaraţie a tinerei ministrese de Finanţe, cum că statul nu e obligat să creeze locuri de muncă, ci doar cadrul stimulativ menit să ducă la apariţia lor în sectorul privat. Însă acel "cadru stimulativ" seamănă tot mai mult cu un joc piramidal, în care intră din ce în ce mai puţini bani - inclusiv de la investiţii abandonate astfel - iar plăţile (cheltuielile) cresc continuu. Cine va plăti oalele sparte în caz că sistemul se prăbuşeşte? - în niciun caz nu Ponta, Boc, Tăriceanu şi alţii din tagma politicienilor. Ceilalţi 20-22 de milioane. 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri