De Sănătate

Punem punctul pe știi

La Iaşi s-au folosit doar 37% din vaccinurile ROR primite de la Bucureşti

vineri, 23 septembrie 2016, 01:46
4 MIN
 La Iaşi s-au folosit doar 37% din vaccinurile ROR primite de la Bucureşti

DSP Iaşi a primit de la MS pentru anul 2016 peste 35.000 de doze de vaccin ROR. Din stocul total, în primele opt luni ale anului, medicii de familie au administrat 13.000 de doze de vaccin. În comparaţie, pe tot parcursul anului 2015, medicii de familie au inoculat peste 25.000 de doze de vaccin ROR.

Potrivit DSP, cei mai mulţi părinţi care şi-au vaccinat copii împotriva rujeolei, oreionului şi rubeolei se află în satele din judeţ. „Vaccinurile vin de la MS după ce DSP solicită un număr de doze obţinut în funcţie de necesarul solicitat de medicii de familie. Supravegherea cazurilor se face prin serviciul de profil al DSP. Anul acesta, cele patru cazuri diagnosticate cu rujeolă nu au fost cazuri severe care să necesite internare într-un spital, copiii fiind monitorizaţi tot prin medicina de familie”, a arătat Marius Voicescu, purtător de cuvânt al DSP.

Conform reprezentanţilor direcţiei, în 2015, în Iaşi, au fost înregistrate doar două cazuri de rujeolă. Potrivit raportului de activitate a DSP din 2015, rata de vaccinare ROR în satele din judeţul Iaşi a fost peste 93%, iar în oraşele din judeţ peste 88%. În 2014, însă, rata de vaccinare din mediul rural a fost aproape de 95%, iar cea din mediul urban a fost aproape de 90%. În 2013, rata de vaccinare cu vaccin ROR a fost mai mare atât în satele cât şi în oraşele din judeţ. În ambele medii, conform rapoartelor DSP acoperirea vaccinală a fost de peste 95%. 

Medicii infecţionişti au explicat pentru „Ziarul de Iaşi” că manifestarea rujeolei poate îmbrăca două forme. Una uşoară, în care copilul prezintă erupţii cutanate, febră, ochi înlăcrimaţi sau scaune moi şi una severă, în care copilul, pe lângă simptomele precizate mai sus, dezvoltă complicaţii, cum ar fi bronhopneumonie, insuficienţă respiratorie sau meningoencefalită. Forma severă de manifestare a rujeolei presupune internare obligatorie într-un spital de boli infecţioase.

„Anul acesta nu am avut niciun caz de rujeolă internat. Ele au început să dispară de prin 2008-2009. Acum şapte-opt ani aveam chiar internări dese cu această afecţiune la minori. Inocularea ROR sau a oricărui alt vaccin dezvoltă anticorpi împotriva unui virus sau a unei bacterii fără să faci boala. Unele vaccinuri te feresc de boală toată viaţă, pentru altele trebuie făcut rapel. În cazul ROR, de exemplu, un fetiţă care nu a fost vaccinată în copilărie poate dezvolta, adult fiind, o sarcină cu malformaţii severe”, a explicat dr. Mihnea Hurmuzache, medic primar de boli infecţioase.

Potrivit specialistului, un copil vaccinat conform schemei naţionale este un copil ferit de bolile împotriva cărora se administrează vaccinurile obligatorii şi un copil care nu prezintă risc pentru ceilalţi minori din comunitate. „Eu recomand vaccinarea şi la rândul meu, ca părinte, am făcut toate vaccinurile din schema naţională şi în plus. Mă refer la vaccinarea antipneumococică, care este doar pe hârtie gratuită. În fapt, cele trei doze care trebuie făcute la copil costă aproape 1.000 de lei. Este foarte bine să fie făcută şi vaccinarea antimeningococică, tocmai pentru că întâlnim numeroase cazuri cu o astfel de afecţiune”, a mai precizat dr. Mihnea Hurmuzache. 

Conform Ordinului MS 386/31.03.2015, schema naţională de vaccinare cuprinde administrarea într-o singură doză sau mai multe a şase vaccinuri – BCG, hepatitic B, DTP, Hib, poliomielitic, ROR – în intervalul 0-14 ani. „Ca părinte a unui copil de 11 ani, pot să vă spun că vaccinarea este extrem de importantă. Eu am aplicat toate şedinţele de vaccinare conform schemelor propuse, ba în plus am făcut şi vaccinare antipneumococică, care nu este încă obligatorie. Pot să vă spun că nu au fost incidente, nu am avut efecte secundare, poate o mica stare subfebrilă când copilul era mic, stări care nu justifică aceasta frică de vaccinare”, a precizat dr. Gabriel Perianu, medic primar UPU.
 
Specialistul a mai precizat că, anul trecut, din cauza nevaccinării adecvate o femeie din Transilvania a murit după ce s-a rănit într-un cui ruginit. „Singura explicaţie logică a faptului că pacienta a decedat prin tetanos este că nu a urmat aceasta schemă de vaccinare pentru că la naştere se face vaccin împotriva tetanosului. Chiar dacă i s-a administrat în UPU antitetanos, ATPA obişnuit, şi s-a făcut un rapel, o trezire a anticorpilor care trebuiau să existe, fără vaccinarea la timp ATPA nu a avut ce să trezească”, a mai precizat urgentistul. Potrivit DSP, în 2015, rata cea mai mare de vaccinare în judeţul Iaşi, peste 95%, a fost la vaccinul antituberculos, numit BCG.

Comentarii