Chirica: 4 dosare / Alexe: 3 dosare. De ce totuşi cei doi nu au motive de îngrijorare până în ziua alegerilor?
Daca cei doi vor câstiga la viitoarele alegeri locale înca o tura în fruntea insti (...)
citeste totjoi, 28.03.2024
Partidului comunist îi venea tot mai greu să accepte această situaţie care ducea, inevitabil, la erodarea autorităţii sale. Puterea a crezut că şi-a luat revanşa în decembrie 1981, când a decretat starea de asediu, a interzis Solidaritatea şi i-a arestat pe majoritatea liderilor ei.
Se împlinesc zilele acestea 35 de ani de la una din cele mai ample mişcări antitotalitare din ţările fostului bloc comunist. Se întâmpla în Polonia, la şantierele navale de la Gdansk (purtând, ce ironie!, numele lui Lenin), acolo unde, cu un deceniu înainte, o altă revoltă muncitorească fusese înăbuşită în sânge. De data aceasta, scânteia care, pe 14 august, a declanşat greva a fost concedierea unei muncitoare, Anna Walentynowicz, care va deveni de altfel o figură emblematică a rezistenţei anticomuniste. Dar liderul carismatic al grevei generale este, bineînţeles, electricianul Lech Walesa, cel care va reuşi să se impună drept interlocutor al puterii. În acele zile se naşte sindicatul independent Solidarnosc (Solidaritatea), alternativă la sindicatele obediente partidului comunist. Insăşi existenţa unui sindicat liber era, în fond, incompatibilă cu un regim totalitar.
Confruntat cu unitatea şi hotărârea greviştilor, guvernul este constrâns să se aşeze la masa tratativelor. Acestea se vor finaliza, pe 31 august, printr-un acord care, chiar dacă nu punea în discuţie rolul hegemonic al partidului comunist, obliga guvernul la mari concesii. Acordul prevedea, printre altele, dreptul la liberă asociere sindicală, dreptul la grevă, restrângerea atribuţiilor cenzurii, măriri salariale, alegerea cadrelor de conducere în funcţie de competenţe şi nu datorită apartenenţei la partidul comunist etc. După semnarea acordului, Walesa este purtat în triumf, ca un adevărat erou.
Succesul de atunci al Solidarităţii se explică prin mai mulţi factori. Exista în Polonia o tradiţie a rezistenţei anticomuniste, marcată de câteva repere majore: mişcările studenţeşti din 1968, grevele din 1970 de la Gdansk şi Gdynia (soldate cu zeci de morţi şi peste 1500 de răniţi, conform cifrelor oficiale), revoltele muncitoreşti din 1976 de la Ursus şi Radom. De asemenea, în mai mare măsură decât în alte ţări din estul Europei, se poate vorbi în Polonia de o societate civilă, care încerca să salveze anumite libertăţi şi valori morale. Astfel, în 1976 luase fiinţă KOR, Comitetul de apărare a muncitorilor, condus de Iacek Kuron, un om de o verticalitate exemplară, care se va alătura lui Walesa şi greviştilor de la Gdansk împreună cu alţi intelectuali ce devin consilieri ai Solidarităţii - Tadeusz Mazowiecki, Bronislaw Geremek (consilierul personal al lui Walesa), Karol Modzelewski, Adam Michnik, pentru a aminti numele cele mai proeminente. După cum nu trebuie uitat sprijinul venit din partea Bisericii Catolice şi a primului Papă polonez din istorie, Ioan Paul al II-lea.
Impactul Solidarităţii a fost atât de puternic încât ea va ajunge să numere, peste câteva luni, 10 milioane de membri. Exemplul muncitorilor a fost urmat de agricultori, care şi-au creat şi ei propriul sindicat independent (cum Polonia nu aplicase dogma colectivizării micii proprietari de pământ erau majoritari). Partidului comunist îi venea tot mai greu să accepte această situaţie care ducea, inevitabil, la erodarea autorităţii sale. Puterea a crezut că şi-a luat revanşa în decembrie 1981, când a decretat starea de asediu, a interzis Solidaritatea şi i-a arestat pe majoritatea liderilor ei. Se presupune că ar fi făcut-o şi sub presiunea Moscovei, care se temea că exemplul polonez va fi contagios. Dar, deşi interzis, sindicatul a continuat să trăiască în ilegalitate. Prestigiul lui Walesa a crescut şi mai mult după ce i s-a acordat în 1983 premiul Nobel, şi asta în ciuda campaniei de denigrare condusă, la ordinul partidului, de poliţia politică. Solidaritatea va reveni pe scena publică în 1989, anul marilor cutremure din „lagărul socialist”. I se recunoaşte din nou, după aproape un deceniu, legitimitatea şi obţine o victorie zdrobitoare la alegerile legislative din luna iunie, chiar dacă partidul comunist îşi rezervase un număr de locuri în Dietă. În august, Tadeusz Mazowiecki devine prim-ministru, conducând primul guvern necomunist din istoria post-belică a Poloniei, iar câteva luni mai târziu Lech Walesa este ales preşedinte al ţării. Şi alte figuri de marcă ale Solidarităţii se implică în politică: Iacek Kuron a fost, la începutul anilor ’90, ministru al muncii şi a activat peste un deceniu în parlament, istoricul Karol Modzelewski a fost, între 1989-1991, senator, alt mare istoric, Bronislaw Geremek, a fost deputat, iar între 1997-2000 ministru de externe, Adam Michnik - deputat între 1989-1991, a fondat Gazeta Wyborcza, probabil cel mai important cotidian polonez. Anna Walentynowicz a continuat să trăiască discret, până când şi-a găsit sfârşitul în tragicul accident aviatic de la Smolensk, din 10 aprilie 2010: făcea parte din delegaţia care venea să participe la comemorarea a 70 de ani de la masacrul de la Katyn.
Să mai spun doar că, în România, Ceauşescu şi ai lui urmăreau cu frică tot ce se întâmpla în Polonia. Evident, în presă Solidaritatea era un subiect tabù. Îmi amintesc însă că la televiziune s-a difuzat, prin '82-'83, dacă nu mă înşel, un filmuleţ polonez de propagandă în care Walesa apărea drept agent al - aţi ghicit! - imperialismului american, plătit gras de CIA. Şi tot pe atunci un politruc cultural ieşean ne încredinţa că la noi e penurie de alimente deoarece trimitem hrană în Polonia, în timp ce acolo muncitorii fac grevă şi stau cu burta la soare… În 1989, după victoria Solidarităţii în alegeri, Ceauşescu le adresa un mesaj partenerilor săi din Tratatul de la Varşovia cerându-le să intervină în Polonia şi să restabilească „ordinea socialistă”. Bătrânul stalinist de la Bucureşti dovedea, o dată în plus, că este depăşit de evenimente şi că se îndreaptă, inexorabil, spre propriul sfârşit.
Alexandru Călinescu este profesor universitar doctor la Universitatea “Al. I. Cuza”, critic literar şi scriitor
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
STUDIU - Gheaţa polară se topeşte şi modifică rotaţia Pământului: Timpul însuşi este afectat
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Nissan va investi în unitatea de vehicule electrice Ampere a grupului Renault
Prima Doamnă Jill Biden a scris o carte pentru copii despre pisica de la Casa Albă
Sonda japoneză SLIM a supravieţuit celei de-a doua nopţi pe Lună
Medicamentele hormonale ar putea creşte riscul de tumori cerebrale
PSD Iaşi anunţă că un nou primar PNL va candida pe listele lor la alegerile locale
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Totul despre evaluarea copiilor din Iaşi care vor împlini 6 ani după începerea clasei pregătitoare
O nouă reţea de gaze, cu peste 1.700 de branşamente, într-o comună de lângă Iaşi
Un arhitect în cursa pentru Primăria Iaşi. Este candidat din partea REPER
Expoziţie de enciclopedii la BCU Iaşi, sub titlul “Universul într-o carte”
Permis reţinut în vederea anulării: mergea beat criţă cu maşina prin sat
S-a aprobat o nouă majorare de tarife la CFR Călători. Intră în vigoare luni
Guvernul PSD și Antibiotice Iași: un parteneriat strategic pentru sănătatea românilor (P)
Diana Şoşoacă: Mă gândesc foarte serios să candidez la primăria Iaşiului. Cred că voi candida
Doliu la Tribunalul Iaşi. „A fost un accident”. O judecătoare abia pensionată a murit la 54 de ani
Virusul HIV a fost eliminat din celule, deocamdată, în laborator
Angajat al Primăriei Timișoara, prins de primar copiind la examen cu o cască (P)
Lecția de demagogie politică: Episodul moțiunii de cenzură împotriva Ministerului Agriculturii (P)
Pacient de 22 de ani cu limfagiom chistic de mezocolon, operat cu succes la Arcadia
Ultimele calcule privind posibilitatea ca Iaşul să prindă un post de europarlamentar
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |