Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Lecţia „Solidarităţii”

GALERIE
Alexandru-Calinescu
  • Alexandru-Calinescu
- +

Partidului comunist îi venea tot mai greu să accepte această situaţie care ducea, inevitabil, la erodarea autorităţii sale. Puterea a crezut că şi-a luat revanşa în decembrie 1981, când a decretat starea de asediu, a interzis Solidaritatea şi i-a arestat pe majoritatea liderilor ei.

Se împlinesc zilele acestea 35 de ani de la una din cele mai ample mişcări antitotalitare din ţările fostului bloc comunist. Se întâmpla în Polonia, la şantierele navale de la Gdansk (purtând, ce ironie!, numele lui Lenin), acolo unde, cu un deceniu înainte, o altă revoltă muncitorească fusese înăbuşită în sânge. De data aceasta, scânteia care, pe 14 august, a declanşat greva a fost concedierea unei muncitoare, Anna Walentynowicz, care va deveni de altfel o figură emblematică a rezistenţei anticomuniste. Dar liderul carismatic al grevei generale este, bineînţeles, electricianul Lech Walesa, cel care va reuşi să se impună drept interlocutor al puterii. În acele zile se naşte sindicatul independent Solidarnosc (Solidaritatea), alternativă la sindicatele obediente partidului comunist. Insăşi existenţa unui sindicat liber era, în fond, incompatibilă cu un regim totalitar.

Confruntat cu unitatea şi hotărârea greviştilor, guvernul este constrâns să se aşeze la masa tratativelor. Acestea se vor finaliza, pe 31 august, printr-un acord care, chiar dacă nu punea în discuţie rolul hegemonic al partidului comunist, obliga guvernul la mari concesii. Acordul prevedea, printre altele, dreptul la liberă asociere sindicală, dreptul la grevă, restrângerea atribuţiilor cenzurii, măriri salariale, alegerea cadrelor de conducere în funcţie de competenţe şi nu datorită apartenenţei la partidul comunist etc. După semnarea acordului, Walesa este purtat în triumf, ca un adevărat erou.

Succesul de atunci al Solidarităţii se explică prin mai mulţi factori. Exista în Polonia o tradiţie a rezistenţei anticomuniste, marcată de câteva repere majore: mişcările studenţeşti din 1968, grevele din 1970 de la Gdansk şi Gdynia (soldate cu zeci de morţi şi peste 1500 de răniţi, conform cifrelor oficiale), revoltele muncitoreşti din 1976 de la Ursus şi Radom. De asemenea, în mai mare măsură decât în alte ţări din estul Europei, se poate vorbi în Polonia de o societate civilă, care încerca să salveze anumite libertăţi şi valori morale. Astfel, în 1976 luase fiinţă KOR, Comitetul de apărare a muncitorilor, condus de Iacek Kuron, un om de o verticalitate exemplară, care se va alătura lui Walesa şi greviştilor de la Gdansk împreună cu alţi intelectuali ce devin consilieri ai Solidarităţii - Tadeusz Mazowiecki, Bronislaw Geremek (consilierul personal al lui Walesa), Karol Modzelewski, Adam Michnik, pentru a aminti numele cele mai proeminente. După cum nu trebuie uitat sprijinul venit din partea Bisericii Catolice şi a primului Papă polonez din istorie, Ioan Paul al II-lea. 

Impactul Solidarităţii a fost atât de puternic încât ea va ajunge să numere, peste câteva luni, 10 milioane de membri. Exemplul muncitorilor a fost urmat de agricultori, care şi-au creat şi ei propriul sindicat independent (cum Polonia nu aplicase dogma colectivizării micii proprietari de pământ erau majoritari). Partidului comunist îi venea tot mai greu să accepte această situaţie care ducea, inevitabil, la erodarea autorităţii sale. Puterea a crezut că şi-a luat revanşa în decembrie 1981, când a decretat starea de asediu, a interzis Solidaritatea şi i-a arestat pe majoritatea liderilor ei. Se presupune că ar fi făcut-o şi sub presiunea Moscovei, care se temea că exemplul polonez va fi contagios. Dar, deşi interzis, sindicatul a continuat să trăiască în ilegalitate. Prestigiul lui Walesa a crescut şi mai mult după ce i s-a acordat în 1983 premiul Nobel, şi asta în ciuda campaniei de denigrare condusă, la ordinul partidului, de poliţia politică. Solidaritatea va reveni pe scena publică în 1989, anul marilor cutremure din „lagărul socialist”. I se recunoaşte din nou, după aproape un deceniu, legitimitatea şi obţine o victorie zdrobitoare la alegerile legislative din luna iunie, chiar dacă partidul comunist îşi rezervase un număr de locuri în Dietă. În august, Tadeusz Mazowiecki devine prim-ministru, conducând primul guvern necomunist din istoria post-belică a Poloniei, iar câteva luni mai târziu Lech Walesa este ales preşedinte al ţării. Şi alte figuri de marcă ale Solidarităţii se implică în politică: Iacek Kuron a fost, la începutul anilor ’90, ministru al muncii şi a activat peste un deceniu în parlament, istoricul Karol Modzelewski a fost, între 1989-1991, senator, alt mare istoric, Bronislaw Geremek, a fost deputat, iar între 1997-2000 ministru de externe, Adam Michnik - deputat între 1989-1991, a fondat Gazeta Wyborcza, probabil cel mai important cotidian polonez. Anna Walentynowicz a continuat să trăiască discret, până când şi-a găsit sfârşitul în tragicul accident aviatic de la Smolensk, din 10 aprilie 2010: făcea parte din delegaţia care venea să participe la comemorarea a 70 de ani de la masacrul de la Katyn.

Să mai spun doar că, în România, Ceauşescu şi ai lui urmăreau cu frică tot ce se întâmpla în Polonia. Evident, în presă Solidaritatea era un subiect tabù. Îmi amintesc însă că la televiziune s-a difuzat, prin '82-'83, dacă nu mă înşel, un filmuleţ polonez de propagandă în care Walesa apărea drept agent al - aţi ghicit! - imperialismului american, plătit gras de CIA. Şi tot pe atunci un politruc cultural ieşean ne încredinţa că la noi e penurie de alimente deoarece trimitem hrană în Polonia, în timp ce acolo muncitorii fac grevă şi stau cu burta la soare… În 1989, după victoria Solidarităţii în alegeri, Ceauşescu le adresa un mesaj partenerilor săi din Tratatul de la Varşovia cerându-le să intervină în Polonia şi să restabilească „ordinea socialistă”. Bătrânul stalinist de la Bucureşti dovedea, o dată în plus, că este depăşit de evenimente şi că se îndreaptă, inexorabil, spre propriul sfârşit.

Alexandru Călinescu este profesor universitar doctor la Universitatea “Al. I. Cuza”, critic literar şi scriitor

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri