Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Metropolele regionale ale României (II)

GALERIE
George Turcanasu200sist urban
  • George Turcanasu200
  • sist urban
- +

Oraşele eşalonului doi din România sunt mult mai puţin populate decât echivalentele lor din UE. Dar cum s-a ajuns la o astfel de stare de fapt?

În încercarea de a diagnostica sistemele urbane, geografii urbanişti au imaginat diverşi indicatori capabili să ne ofere o imagine cât mai fidelă a stării acestora, dar şi modalităţile de ajustare ale elementelor componente, pentru o mai bună funcţionare. Este vorba de o întreagă panoplie de indicatori, de la cei simpli (proporţia populaţiei oraşului primat la nivel regional sau naţional sau raportul dintre cel mai populat oraş şi cel de-al doilea din ierarhie - valabile şi în cazul altor variabile), la cei care fac apel la formule mai complicate, ce au fost preluate şi adaptate din fizică, precum modelele gravitare, numite şi modele de interacţiune spaţială, ce au fost formulate prin analogie cu legea atracţiei gravitaţionale a lui Newton.

Dacă ar fi să ne limităm doar la prima categorie de indicatori, şi tot observăm caracteristicile şi tarele sistemului urban românesc, ale căror elemente urbane sunt incapabile să polarizeze eficient nivelele teritoriale aferente. Bucureştii acumulează doar ceva mai mult de 9% din populaţia României (cca. 11%, dacă luăm în considerare şi comunele din proximitate, pe care le putem considera parte a aglomeraţiei urbane). Dacă ar fi să comparăm situaţia ţării noastre cu a altor ţări din UE, a căror sisteme urbane sunt net dominate de capitale, în Marea Britanie şi Franţa, aglomeraţiile Londra, respectiv Parisul concentrează peste 20% din populaţie, iar dacă ne raportăm la proximitate, Sofia reprezintă 18% din populaţia Bulgariei, iar aglomeraţia budapestană, peste 24% din populaţia întregii Ungarii, şi asta în situaţia în care cele două state sunt mult inferioare României atât ca populaţie, cât şi ca suprafaţă.

O raportare la proporţia capitalei poloneze în populaţia Poloniei nu este productivă. Deşi Varşovia nu reprezintă decât cca. 7% din populaţia ţării, sistemul urban policentric relevă clustere urbane centrate pe metropole regionale eficiente (Cracovia, Wroclaw, Poznan, Katowice etc.). De fapt, aglomeraţia varşoviană, dominantă în sistemul teritorial naţional din punctul de vedere al relaţiilor aeriene, al sistemului bancar, al investiţiilor străine etc., nici măcar nu este cea mai populată. Katowice, împreună cu multe alte oraşe sileziene formează o conurbaţie de 2,8 milioane persoane, ce reprezintă cea mai mare concentrare industrială a Poloniei. Împreună cu Cracovia, una dintre cele mai consolidate capitale culturale ale Poloniei, situată la aproximativ 100 de kilometri, formează osatura sistemului teritorial al sudului acestei ţări.

Dacă raportăm populaţia primelor două oraşe ale sistemelor naţionale, limitându-ne doar la partea estică a UE, din nou sistemul urban românesc îşi etalează fragilitatea. Bucureştiul e de 6 ori mai populat decât Clujul, al doilea oraş al ierarhiei urbane, conform recensământului din 2011. În Bulgaria, Sofia e doar de 3,8 ori mai populată decât Plovdiv şi Varna, iar în Cehia, Praga este de 3,5 ori mai mare decât Brno, capitala Moraviei şi de 1,2 ori mai populată decât conurbaţia Sileziei cehe, centrată funcţional pe Ostrava. O raportare la Polonia e iar neproductivă, având în vedere logica policentrică în care funcţionează metasistemul teritorial naţional.

Un lucru e clar, oraşele eşalonului doi din România sunt mult mai puţin populate decât echivalentele lor din UE. Dar cum s-a ajuns la o astfel de stare de fapt? În proiectarea şi construcţia sistemului teritorial s-a optat, conform modei timpului, pentru centralizare, devenită în interiorul episodului socialist, excesivă şi rigidă. Acest fapt a dus la detaşarea în ierarhia urbană a Bucureştilor, capitală a noului stat, imprimând sistemului urban românesc un caracter primaţial şi monocentric. Recentrarea structurilor teritoriale în interiorul statului român şi susţinerea metastructurii teritoriale naţionale, a alterat însă coerenţa structurilor spaţiale regionale, îndelung şlefuite, alimentând deconstrucţia lor. Astfel, rezultatele proiectului nu întârzie să apară - un sistem urban naţional de tip christallerian (de la W. Christaller, cel care a imaginat modelul locurilor centrale, ce priveşte sistemul urban ca o succesiune de centralităţi, de la nivelul local, la cel regional şi naţional), controlat ierahic, aproape cazon, caracterizat printr-o rezilienţă teritorială ridicată; acest fapt explică parţial dificultatea re-agregării clustere-lor urbane şi a renovării sistemelor urbane regionale, respectiv, a creării structurilor policentrice.

Dacă dublăm raporturile elementare cu o analiză a interacţiunilor spaţiale dintre aşezările urbane, vom avea o imagine mai fidelă, care deşi ancorată puternic în teorie, ne relevă orientarea generală a fluxurilor şi geometriile de ansamblu ale sistemului teritorial. Acest tip de model afirmă că într-un spaţiu omogen şi izotrop, schimburile dintre două centre urbane vor fi cu atât mai importante ca dimensiune, cu cât cele două centre au o talie mai mare şi distanţa care le separă este mai mică. Ca urmare, fluxul între două oraşe este direct proporţional cu produsul dintre masele lor şi invers proporţional cu distanţa care le separă. Harta ce însoţeşte textul relevă organizarea regională de ansamblu, pornind de la talia demografică a aşezărilor româneşti. Dacă partea de sud a României etalează un cluster urban de mari dimensiuni centrat pe Bucureşti, care se sprijină în polarizarea metropolitană pe câteva oraşe regionale (Craiova, Braşov, Constanţa sau Galaţi), spre periferiile din jumătatea nordică, Iaşii, Clujul şi Timişoara se impun ca poli urbani dominanţi. Sunt acestea metropole regionale ce polarizează eficient? Vom încerca să răspundem întrebării săptămâna viitoare.

George Ţurcănaşu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie, Universitatea “Al. I. Cuza” Iaşi 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri