vineri, 29.03.2024
Oraşele eşalonului doi din România sunt mult mai puţin populate decât echivalentele lor din UE. Dar cum s-a ajuns la o astfel de stare de fapt?
În încercarea de a diagnostica sistemele urbane, geografii urbanişti au imaginat diverşi indicatori capabili să ne ofere o imagine cât mai fidelă a stării acestora, dar şi modalităţile de ajustare ale elementelor componente, pentru o mai bună funcţionare. Este vorba de o întreagă panoplie de indicatori, de la cei simpli (proporţia populaţiei oraşului primat la nivel regional sau naţional sau raportul dintre cel mai populat oraş şi cel de-al doilea din ierarhie - valabile şi în cazul altor variabile), la cei care fac apel la formule mai complicate, ce au fost preluate şi adaptate din fizică, precum modelele gravitare, numite şi modele de interacţiune spaţială, ce au fost formulate prin analogie cu legea atracţiei gravitaţionale a lui Newton.
Dacă ar fi să ne limităm doar la prima categorie de indicatori, şi tot observăm caracteristicile şi tarele sistemului urban românesc, ale căror elemente urbane sunt incapabile să polarizeze eficient nivelele teritoriale aferente. Bucureştii acumulează doar ceva mai mult de 9% din populaţia României (cca. 11%, dacă luăm în considerare şi comunele din proximitate, pe care le putem considera parte a aglomeraţiei urbane). Dacă ar fi să comparăm situaţia ţării noastre cu a altor ţări din UE, a căror sisteme urbane sunt net dominate de capitale, în Marea Britanie şi Franţa, aglomeraţiile Londra, respectiv Parisul concentrează peste 20% din populaţie, iar dacă ne raportăm la proximitate, Sofia reprezintă 18% din populaţia Bulgariei, iar aglomeraţia budapestană, peste 24% din populaţia întregii Ungarii, şi asta în situaţia în care cele două state sunt mult inferioare României atât ca populaţie, cât şi ca suprafaţă.
O raportare la proporţia capitalei poloneze în populaţia Poloniei nu este productivă. Deşi Varşovia nu reprezintă decât cca. 7% din populaţia ţării, sistemul urban policentric relevă clustere urbane centrate pe metropole regionale eficiente (Cracovia, Wroclaw, Poznan, Katowice etc.). De fapt, aglomeraţia varşoviană, dominantă în sistemul teritorial naţional din punctul de vedere al relaţiilor aeriene, al sistemului bancar, al investiţiilor străine etc., nici măcar nu este cea mai populată. Katowice, împreună cu multe alte oraşe sileziene formează o conurbaţie de 2,8 milioane persoane, ce reprezintă cea mai mare concentrare industrială a Poloniei. Împreună cu Cracovia, una dintre cele mai consolidate capitale culturale ale Poloniei, situată la aproximativ 100 de kilometri, formează osatura sistemului teritorial al sudului acestei ţări.
Dacă raportăm populaţia primelor două oraşe ale sistemelor naţionale, limitându-ne doar la partea estică a UE, din nou sistemul urban românesc îşi etalează fragilitatea. Bucureştiul e de 6 ori mai populat decât Clujul, al doilea oraş al ierarhiei urbane, conform recensământului din 2011. În Bulgaria, Sofia e doar de 3,8 ori mai populată decât Plovdiv şi Varna, iar în Cehia, Praga este de 3,5 ori mai mare decât Brno, capitala Moraviei şi de 1,2 ori mai populată decât conurbaţia Sileziei cehe, centrată funcţional pe Ostrava. O raportare la Polonia e iar neproductivă, având în vedere logica policentrică în care funcţionează metasistemul teritorial naţional.
Un lucru e clar, oraşele eşalonului doi din România sunt mult mai puţin populate decât echivalentele lor din UE. Dar cum s-a ajuns la o astfel de stare de fapt? În proiectarea şi construcţia sistemului teritorial s-a optat, conform modei timpului, pentru centralizare, devenită în interiorul episodului socialist, excesivă şi rigidă. Acest fapt a dus la detaşarea în ierarhia urbană a Bucureştilor, capitală a noului stat, imprimând sistemului urban românesc un caracter primaţial şi monocentric. Recentrarea structurilor teritoriale în interiorul statului român şi susţinerea metastructurii teritoriale naţionale, a alterat însă coerenţa structurilor spaţiale regionale, îndelung şlefuite, alimentând deconstrucţia lor. Astfel, rezultatele proiectului nu întârzie să apară - un sistem urban naţional de tip christallerian (de la W. Christaller, cel care a imaginat modelul locurilor centrale, ce priveşte sistemul urban ca o succesiune de centralităţi, de la nivelul local, la cel regional şi naţional), controlat ierahic, aproape cazon, caracterizat printr-o rezilienţă teritorială ridicată; acest fapt explică parţial dificultatea re-agregării clustere-lor urbane şi a renovării sistemelor urbane regionale, respectiv, a creării structurilor policentrice.
Dacă dublăm raporturile elementare cu o analiză a interacţiunilor spaţiale dintre aşezările urbane, vom avea o imagine mai fidelă, care deşi ancorată puternic în teorie, ne relevă orientarea generală a fluxurilor şi geometriile de ansamblu ale sistemului teritorial. Acest tip de model afirmă că într-un spaţiu omogen şi izotrop, schimburile dintre două centre urbane vor fi cu atât mai importante ca dimensiune, cu cât cele două centre au o talie mai mare şi distanţa care le separă este mai mică. Ca urmare, fluxul între două oraşe este direct proporţional cu produsul dintre masele lor şi invers proporţional cu distanţa care le separă. Harta ce însoţeşte textul relevă organizarea regională de ansamblu, pornind de la talia demografică a aşezărilor româneşti. Dacă partea de sud a României etalează un cluster urban de mari dimensiuni centrat pe Bucureşti, care se sprijină în polarizarea metropolitană pe câteva oraşe regionale (Craiova, Braşov, Constanţa sau Galaţi), spre periferiile din jumătatea nordică, Iaşii, Clujul şi Timişoara se impun ca poli urbani dominanţi. Sunt acestea metropole regionale ce polarizează eficient? Vom încerca să răspundem întrebării săptămâna viitoare.
George Ţurcănaşu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie, Universitatea “Al. I. Cuza” Iaşi
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Administratora unui bloc din București a fost înjunghiată mortal de un vecin
Rusia acuză Armenia că încearcă să rupă legăturile cu Moscova
Cât costă kilogramul de miel de Paște: ”Nu-mi pot permite luxul ăsta”
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Rusia a primit un avertisment scris de la SUA înainte de atacul terorist de la Moscova
Cazul fetiţelor încurcate la externarea din maternitatea Ploieşti: ce sancțiune a primit asistenta
Ploieşti: Ce a păţit asistenta care a încurcat doi bebeluşi la externare
În pofida războiului, economia ucraineană a crescut cu 5,3% în 2023
Economia SUA a înregistrat o creştere peste estimări în trimestrul patru din 2023
Boloş: Cel care stă în concediu medical primeşte mai mulţi bani decât atunci când este la serviciu
Manchester City a transferat un fotbalist american de 14 ani
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Modificări: Tramvaiul 6 (Dacia – Târgu Cucu) va circula până în Tătăraşi Nord
Orașul din România de două ori mai mare decât Bucureștiul în care mulţi ieşeni îşi petrec vacanţa
Philipp Plein şi-a părăsit logodnica pentru o ieşeancă. Tânăra din Paşcani e însărcinată
Ministrul Finanţelor, întrebat cât i-a venit factura la curent: 199 lei
Prahova: Bărbat ucis cu un singur pumn după o ceartă pe modul în care a parcat maşina
Dan Şucu anunţă că merge cu galeria Rapidului la meciul cu U. Craiova
Preţul aurului a urcat joi la 327,8351 lei/gram, o nouă valoare record
Nou scandal: Postări cu soldaţi israelieni care se joacă cu lenjeria intimă a femeilor din Gaza
Prefectul Cojocaru acuză conducerea Aeroportului Iaşi de "politizare cu penali"
Conferința ,,BRICS și ordinea economică mondială”, la sediul Academiei Române din Iași
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
Ministrul Energiei explică modul cum va fi aplicată schema de plafonare la gaze şi energie
Noi măsuri în privinţa sistemului electronic RO e-Factura. Ce măsură anunţă Guvernul
Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel, preşedintele Comisiei Pre-Vetting din Republica Moldova
STUDIU - Gheaţa polară se topeşte şi modifică rotaţia Pământului: Timpul însuşi este afectat
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |