Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Ne face Internetul mai deştepţi sau din contra?

GALERIE
alexandru lazescu
  • alexandru lazescu
- +

E fără îndoială o discuţie complicată în care graniţa dintre beneficiile indiscutabile aduse de lumea virtuală în care suntem cu toţii mai mult sau mai puţin inseraţi şi preţul pe care îl plătim pentru acestea e foarte greu de trasat.

"Rezultatul acestor demersuri insistente din ultima vreme este crearea de mecanisme umane, de roboţi, de marionete uşor de manipulat, prin vot şi prin alte mijloace. Oamenii lipsiţi de cultură generală şi de orizont artistic, oamenii capabili să rezolve doar probleme limitate, oamenii care nu mai au capacitatea să compare şi să ia decizii în cunoştinţă de cauză alcătuiesc generaţia «Google», generaţia «Facebook», generaţia «SMS» sau toate la un loc! Sunt oameni, în general inteligenţi, dar cu inteligenţa canalizată spre scopuri controlate de o elită malefică". E un extras din discursul ţinut cu câteva zile în urmă la Cluj de academicianul Ioan-Aurel Pop, rectorul Universităţii "Babeş-Bolyai", în deschiderea Congresului Naţional al Istoricilor Români, care a provocat o adevărată furtună în spaţiul public, mai ales în mediul online.    

Istoricul clujean a fost imediat atacat virulent şi pe forumul articolului publicat pe HotNews şi pe Facebook. "Băi nene, chestia asta cu cultura şi agramatismul e tâmpită şi exagerată. E o reminiscenţă comunistă." "E mai multă inteligenţă în telefonul ală din mâinile tinerilor decât o să aveţi voi vreodată..." "Ne-am lămurit care sunt rezultatele generaţiei «epoca de aur», aşa că circulaţi, domnule rector! Generaţia Facebook-SMS-Google este net superioară tehnologic şi cultural faţă de tot ce a produs stalinismul de cavernă de dinainte de 90." Sigur, întâlnim şi păreri mai nuanţate sau chiar unele apropiate de cele exprimate de Ioan-Aurel Pop, dar maniera de gândire care stă la baza acestui gen de reacţii, una destul de larg răspândită printre tinerii de astăzi, denotă nu doar absenţa totală a spiritului autocritic, ci şi o îngrijorătoare incapacitate de a polemiza decent şi argumentat. Nu e chiar surprinzător. Am mai văzut asta şi în timpul demonstraţiilor de stradă care au urmat tragediei din Clubul Colectiv când destui tineri erau ferm convinşi că toţi cei dinaintea lor trebuie de urgenţă aruncaţi la coş pentru a face loc generaţiei lor care va rezolva instantaneu, miraculos, toate problemele ţării.

Trebuie spus din start că academicianul clujean nu este deloc, el însuşi, lipsit de controverse. În 2012 l-a apărat deschis pe Victor Ponta în faţa acuzelor de plagiat. Un plagiat vizibil pentru oricine, darămite pentru un intelectual de elită. Mai mult, a apărat şi decizia lui Liviu Pop, ministrul de atunci a Învăţământului, de a desfiinţa abuziv comisia care trebuia să se pronunţe pe acest subiect. Iar în 2015 l-a acuzat pe Lucian Boia că "falsifică istoria, din dorinţa de câştig facil" după apariţia unui volum ("Primul Război Mondial. Controverse, paradoxuri, reinterpretări") în care acesta discuta mai nuanţat despre dorinţa românilor din Transilvania de a se uni cu România. Or, chiar dacă chestiunea în sine e delicată, a expedia discuţia pe marginea subiectului în acest mod este o formulă fără îndoială cel puţin discutabilă, mai ales atunci când ea vine de la un reprezentant al elitei intelectuale a ţării.

Însă indiferent de ceea ce a făcut sau a spus în trecut Ioan-Aurel Pop, important este dacă opiniile exprimate de el au sau nu acoperire. Ei bine, din păcate, el are în bună măsură dreptate. Mai puţin în ceea ce priveşte ideea că în spate ar fi nişte "forţe malefice" universale. Din păcate mulţi confundă "păcăneala" non-stop pe Facebook, schimbul de mesaje dintre care multe sunt total nerelevante, cu o mare performanţă intelectuală. La fel după cum destui părinţi sunt extaziaţi de copiii lor care folosesc tableta, deşi în cea mai mare parte nu o fac decât pentru jocuri, cu efecte nu neapărat benefice. În ţări precum Coreea de Sud chestiunea a devenit chiar o preocupare naţională majoră. Dependenţa obsesivă de telefonul mobil a creat o lume în care oamenii nu mai comunică fizic între ei şi nu mai au pur şi simplu timp să reflecteze la ceea ce se întâmplă în jurul lor. Asta face, şi aici Ioan-Aurel Pop are dreptate, deşi a imagina forţe malefice care pilotează din umbră acest uriaş sistem global ne duce în zona derapajelor conspiraţioniste fără acoperire, ca pe sistemul copy-paste tot felul de idei şi concepte considerate "cool" să fie absorbite fără nici un fel de discernământ din lumea virtuală.

O analiză lucidă ne arată că de-a lungul ultimilor ani bagajul cultural al tinerilor generaţii a sărăcit considerabil, ceea ce înseamnă că a scăzut şi capacitatea lor de înţelege lumea din jur. S-a ajuns chiar la situaţii, altădată greu de imaginat, de cvasi-analfabetism funcţional chiar la studenţi. Mai merită spus şi faptul că studii comparative recente reliefează că absolvenţii sistemelor de educaţie mai relaxate, care acordă importanţa cuvenită bagajului cultural, sunt mai creativi decât cei ai celor care să favorizeze specializări stricte, cu accentul pus pe ştiinţele pozitive, aşa cum sunt cele din Asia.

Oricum, această problemă fundamentală privind impactul, pozitiv sau negativ, al noilor tehnologii mai ales asupra tinerilor depăşeşte evident sfera României. Deşi dincolo de aceste aspecte, nu putem ignora faptul că deterioarea severă a calităţii sistemului nostru educaţional are o contribuţie negativă semnificativă. Impactul noilor tehnologii asupra societăţii în ansamblu, dar şi asupra fiecărui individ în parte a devenit o preocupare majoră. Cu şase ani în urmă, Wall Street Journal se întreba în două articole, publicate în oglindă: "Te face Internetul mai deştept?"; "Te face Internetul mai prost?". Răspunsurile erau diametral opuse, un semn al ambiguităţilor cu care ne confruntăm atunci când discutăm acest subiect. Pe de o parte, canalele globale de comunicaţii, la care în ultimii ani datorită smartphones suntem conectaţi aproape permanent, facilitează enorm accesul la informaţii şi servicii, iar cumpărăturile online au devenit un fapt comun. Însă, pe de altă parte, astfel de avantaje considerabile sunt contrabalansate de ceea ce mulţi consideră a fi un deficit de profunzime. Însă discuţia merge chiar mai departe de aceste consideraţii. Într-un articol apărut în ultimul număr din Financial Times, intitulat semnificativ "Big Data, Google şi sfârşitul liberului arbitru" se discută despre apariţia unei "naraţiuni universale care legitimează ascendenţa algoritmilor şi a metodelor de analiză de tip Big Data". "Am devenit particule minuscule într-un sistem gigantic pe care de fapt nimeni nu-l înţelege deplin. În fiecare zi absorbim cantitaţi enorme de date prin E Mail-uri, convorbiri telefonice şi articole. Pe care le procesăm pentru a transmite noi biţi de informaţii prin intermediul a şi mai multe E Mail-uri, telefoane si articole."

E fără îndoială o discuţie complicată în care graniţa dintre beneficiile indiscutabile aduse de lumea virtuală în care suntem cu toţii mai mult sau mai puţin inseraţi şi preţul pe care îl plătim pentru acestea e foarte greu de trasat.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri