vineri, 29.03.2024
Confederaţiile nu se mai fac între principi, se fac între naţiuni, iar Europa nu are un CV exemplar în această privinţă. Poate că liderii polonezi ar trebui să explice mai bine cum ar putea funcţiona structura şi de ce ar fi în interesul altor ţări să le îmbrăţişeze ideea.
Între proiectele intrate în circulaţie în această perioadă dificilă pentru Uniunea Europeană trebuie remarcată propunerea avansată de statele Grupului de la Visegrad (Ungaria, Polonia, Cehia şi Slovacia) de creare a unei armate comune europene. Desigur, trebuie să aşteptăm o formă mai elaborată a iniţiativei, pentru că ar fi greşit să judecăm un astfel de demers după frânturile de informaţii mai mult sau mai puţin oficiale apărute până acum.
Ce ştim, însă, este că liderii central-europeni se referă la controlul frontierelor, dar şi la securitate, în sens larg. Aşadar, nu e vorba doar de o forţă comună care să ţină la distanţă migranţii nedoriţi - pentru asta există alte instrumente (şi planuri de întărire a lor). Până la proba contrarie, putem presupune că se are în vedere întreaga arie pe care o asociem, în mod normal, termenului „armată”.
Apoi, încă nu e cazul să presupunem că statele amintite mai sus ar avea în vedere o armată care să ia locul forţelor armate naţionale. Nu ar fi exclus ca, în momentul în care va căpăta formă - dacă va căpăta - propunerea să vizeze o forţă europeană care să completeze structurile naţionale, caz în care se va pune problema anvergurii ei. Oricât de tentant ar fi să ne avântăm în comentarii pe baza primei ipoteze (desfiinţarea armatelor naţionale), e mai bine să aşteptăm. În fine, ar merita să aşteptăm explicaţii mai clare cu privire la termenul de finalizare a acestui proces de integrare - totală sau parţială, vom vedea - a structurilor militare ale statelor-membre, în viziunea liderilor grupului Visegrad.
Mai sunt multe întrebări - şi răspunsuri - care pot atenua caracterul revoluţionar al ideii. Pentru a-şi face loc pe o agendă încărcată şi supusă unor constrângeri politice majore, propunerea trebuie să vină (sau să poată fi transformată rapid) într-o formă care să nu-i expună pe liderii politici comunitari acuzaţiei că au luat-o razna, că răspund prin planuri fantasmagorice îngrijorărilor legitime ale cetăţenilor cu privire la mersul integrării europene.
Ar fi bine să folosim cu atenţie termenii. Dacă partenerii noştri central-europeni doresc, de fapt, doar o accelerare a cooperării şi integrării pe coordonatele deja existente, atunci poate că ar trebui să-şi enunţe obiectivele cu ceva mai multă modestie. Politica europeană de securitate şi apărare este un sector în care progresele au fost lente, iar aşteptata ieşire a Marii Britanii va lăsa un gol important; aşadar, e nevoie de energie constructivă. Dacă, pe de altă parte, prietenii noştri din grupul Visegrad consideră că acum este momentul pentru un salt la nivelul superior, am vrea să ştim mai multe despre corpul politic pe care ar urma să-l protejeze respectiva armată.
Şi, din păcate, ceea ce putem intui până acum denotă grabă, lipsă de substanţă şi ceva oportunism politic. Putem avea diverse opinii despre linia lui Viktor Orbán în privinţa migraţiei, dar e greu să nu remarcăm faptul că din luările lui de poziţie reiese că în primul rând de ei - nu de alte ameninţări - ar trebui să ne apere armata europeană. Poate că e o idee legitimă: în definitiv, există şi NATO cu obiectivele sale, iar iniţiativa celor patru ţări central-europene nu include nicio referire la diminuarea rolului NATO. Dar, în acest caz, Ungaria şi partenerii ei ar trebui să ne spună câte ceva despre cum va evolua relaţia între NATO şi noua structură, cum se va coopera, cum se vor evita duplicările şi aşa mai departe. Nu e vorba să le ceri politicienilor să se transforme în experţi, dar putem avea pretenţia ca o iniţiativă atât de sonoră să fi fost deja analizată de câţiva specialişti.
Iarăşi, putem avea păreri diferite despre stilul de guvernare al autorităţilor de la Varşovia şi despre leadership-ul din umbră al lui Jarosław Kaczyński, dar trebuie să ne punem întrebări pe marginea ideii acestuia din urmă despre o Europă confederală care să dispună de o forţă militară integrată. Nu e nevoie să fii un pesimist iremediabil pentru a prognoza că o astfel de formulă va duce fie la dezbinări perpetue, fie la asumarea de facto a dominaţiei de către un hegemon, fie la alte scenarii nefericite. Confederaţiile nu se mai fac între principi, se fac între naţiuni, iar Europa nu are un CV exemplar în această privinţă. Poate că liderii polonezi ar trebui să explice mai bine cum ar putea funcţiona structura şi de ce ar fi în interesul altor ţări să le îmbrăţişeze ideea.
Nu sunt un partizan al ideii armatei unice, cât timp Uniunea Europeană nu are un caracter etatic bine definit (nu discutăm aici dacă e bine sau e rău să-l dobândească). În trecut, ambiţia exagerată în privinţa integrării militare s-a văzut respinsă şi cred că la fel se va întâmpla şi acum, dacă se merge pe obiective maximale. Nu cred că statele-membre se vor aventura pe acest traseu, în momentul de faţă. Dar, dacă unii dintre parteneri doresc ca tema să fie introdusă pe agendă, e cazul să îi acordăm o atenţie rezervată şi, dacă este cazul, să ne pronunţăm după aceea. Să-i ascultăm pe ceilalţi, chiar dacă ideile lor ni se par bizare sau chiar puţin stupide.
Lucian Dîrdală este politolog şi lector universitar doctor în cadrul Universităţii “Mihail Kogălniceanu”
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Administratora unui bloc din București a fost înjunghiată mortal de un vecin
Rusia acuză Armenia că încearcă să rupă legăturile cu Moscova
Cât costă kilogramul de miel de Paște: ”Nu-mi pot permite luxul ăsta”
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Rusia a primit un avertisment scris de la SUA înainte de atacul terorist de la Moscova
Cazul fetiţelor încurcate la externarea din maternitatea Ploieşti: ce sancțiune a primit asistenta
Ploieşti: Ce a păţit asistenta care a încurcat doi bebeluşi la externare
În pofida războiului, economia ucraineană a crescut cu 5,3% în 2023
Economia SUA a înregistrat o creştere peste estimări în trimestrul patru din 2023
Boloş: Cel care stă în concediu medical primeşte mai mulţi bani decât atunci când este la serviciu
Manchester City a transferat un fotbalist american de 14 ani
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Modificări: Tramvaiul 6 (Dacia – Târgu Cucu) va circula până în Tătăraşi Nord
Orașul din România de două ori mai mare decât Bucureștiul în care mulţi ieşeni îşi petrec vacanţa
Philipp Plein şi-a părăsit logodnica pentru o ieşeancă. Tânăra din Paşcani e însărcinată
Ministrul Finanţelor, întrebat cât i-a venit factura la curent: 199 lei
Prahova: Bărbat ucis cu un singur pumn după o ceartă pe modul în care a parcat maşina
Dan Şucu anunţă că merge cu galeria Rapidului la meciul cu U. Craiova
Preţul aurului a urcat joi la 327,8351 lei/gram, o nouă valoare record
Nou scandal: Postări cu soldaţi israelieni care se joacă cu lenjeria intimă a femeilor din Gaza
Prefectul Cojocaru acuză conducerea Aeroportului Iaşi de "politizare cu penali"
Conferința ,,BRICS și ordinea economică mondială”, la sediul Academiei Române din Iași
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
Ministrul Energiei explică modul cum va fi aplicată schema de plafonare la gaze şi energie
Noi măsuri în privinţa sistemului electronic RO e-Factura. Ce măsură anunţă Guvernul
Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel, preşedintele Comisiei Pre-Vetting din Republica Moldova
STUDIU - Gheaţa polară se topeşte şi modifică rotaţia Pământului: Timpul însuşi este afectat
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |