vineri, 29.03.2024
În esenţă, dacă ar fi să reducem toată această fragmentaritate tematică la o idee unitară - spectacolul vorbeşte despre libertate, despre posibilitatea sau imposibilitatea acesteia. Despre imposibilitatea libertăţii - pentru că a trecut vârsta când totul părea posibil.
Ultima dată când Teatru Fix propunea în premieră un performance interactiv - Dreaming Romania - au urmat participări la festivaluri şi Marele premiu la prima ediţie a Festivalului Naţional de Teatru Independent (4-10 noiembrie 2013, Bucureşti). De data aceasta, cu scurta piesă de teatru, Ce am ales să uit, de Petro Ionesco, un text montat în premieră naţională pe 28 iunie, de Raul Coldea, un tânăr regizor de la Cluj, s-ar putea aspira la recunoaşteri similare în festivalurile dedicate teatrului independent. Deja, spectacolul a fost promovat în cadrul Festivalului Perform (inclus în FIE), care a avut loc la Iaşi în luna iunie.
Deşi fragmentaritatea constituie trăsătura de bază a acestui performance, am discutat cu regizorul despre o posibilă întărire a legăturii dintre scene. Acest lucru nu era greu de realizat în momentul respectiv, dat fiind că spectacolul nu avea suficiente reprezentaţii pentru a se ”aşeza”; în plus, la premieră actorii au fost uşor inhibaţi de observatorii culturali din primul rând. Cu toate acestea, actorii pun mult patos în joc şi aduc probleme actuale în faţa publicului, cerând, implicit, un feedback intelectual şi emoţional. Atât în rol principal, cât şi secundar, entuziasmul lor este deplin şi funcţionează a o echipă. Textul ocupă un loc foarte important în cazul acestui spectacol, este plin de situaţii dificile de la crize de ordin social, politic, personal şi până la problema educaţiei din România. Proiecţiile video, în background, sunt de efect (Andrei Cozlac), numai că nu constituie un element de coeziune internă.
Actorii îşi întâmpină spectatorul, jucându-se în diverse moduri; unii fac baloane de săpun, alţii le sparg, uneori sunt trimise înspre spectator. De aici, încep să se deruleze vreo 20 de scene scurte, fiecare fiind dominată de o idee şi de o dispoziţie afectivă, mereu alta. De exemplu, deficienţele învăţământului, consecinţele de ordin psihologic asupra educatului; absenţa unor discuţii reale privind discriminarea şi egalitatea dintre oameni; neacceptarea dreptului la opinie al elevului; accentul pus pe învăţarea mecanică şi inutilitatea acesteia pentru viaţa omului în societate - cultura civică ar trebui să se ”manifeste în stradă la proteste”; şcoala nu te pregăteşte nici pentru viaţă în general şi nu îi dezvăluie omului jocurile de putere ale istoriei, modul în care istoria se rescrie în funcţie de interesele celor ce ne guvernează, devenind o ”fabulă”. Asemenea lucruri sunt rostite de un actor, în timp ce altul mimează la microfon sau invers (o soluţie regizorală interesantă).
Titlul spectacolului trimite înspre experienţe umane pe care oricare dintre noi şi le poate nega: putem alege să uităm că suntem emotivi, că ne-am fi dorit să ne naştem într-un alt loc, că ne este frică de viitor, că suntem ambivalenţi, contradictorii, paradoxali, nesiguri, însinguraţi, blânzi - într-o societate agresivă, reci şi nonconformişti - dar echilibraţi, dornici să ne facem plăcuţi altora, că uneori credem fără a cunoaşte, că ne iubim semenii şi ştim să ascultăm etc. În esenţă, dacă ar fi să reducem toată această fragmentaritate tematică la o idee unitară - spectacolul vorbeşte despre libertate, despre posibilitatea sau imposibilitatea acesteia. Despre imposibilitatea libertăţii - pentru că a trecut vârsta când totul părea posibil. Când visurile puteau deveni realitate (13-14, în fapt până la 18 ani - tinerii au curajul să-şi trăiască propriile visuri, fără restricţii).
Un cuplu (actorii care îi joacă pe protagonişti se schimbă) traversează, de-a lungul spectacolului, patru etape de vârstă diferite: 13-14, 23-24, 33-34, 43-44. De fiecare dată, acest cuplu care străbate spectacolul, printre scenele fragmentare, manifestă anumite trăsături care evidenţiază respectiva etapă de vârstă: 1. maturizare precoce (Delia, Alex); 2. dragoste împlinită, nu fără temeri, cum ar fi teama de a-l pierde pe cel pe care-l iubeşti sau aberaţiile inerente vârstei - neacceptarea faptului că celălalt ar putea avea un trecut, din care partenerul să lipsească; nevoia de intimitate deplină, dar şi absurditatea posesivităţii uşor agresive (Bogdan, Anca); 3. dezabuzare şi plictis (Adi, Andreea); 4. injurioasa pasiune (Cătălin, Stanca). Ideea de reamintire a ”ceea ce am ales să uit”, de reîntoarcere, de reconfirmare a identităţii străbate de la un capăt la altul acest performance. În permanenţă, trecerile personajelor prin mai multe categorii de vârstă se întâmplă cu nostalgia unei stări iniţiale (”Hai înapoi la 13-14”).
În cazul majorităţii momentelor, impactul este dat de text şi voce - atitudine şi emfază. Mi-e greu să nu rememorez - ”Crezi ce vrei despre mine. Mi-e mai uşor să te urăsc când nu mă cunoşti. Arată-mi ce vrei despre tine. Mi-e mai uşor să te iubesc când nu te cunosc. Fă ce vrei!” şi multe alte fragmente de acest gen, care şochează prin sinceritate şi universalitatea mesajului: ”Toată lumea minte. Toată lumea visează. Toată lumea copulează. Toată lumea moare”. E vorba aici despre om, în pitorescul şi grotescul acţiunilor umane cele mai elementare, despre dragoste şi viaţă - pline de lirism şi ridicol. A fi om înseamnă a fi depăşit deja frica de ridicol!
În acelaşi timp se pune problema libertăţii sociale şi a celei personale, cea a drepturilor omului şi a posibilităţii unei societăţi mai bune. În permanenţă, două planuri - public şi privat - sunt luate, pe rând, în consideraţie. Pe de o parte, ”nu e nimic mai adevărat decât discuţia dintre doi oameni care există” ori decât sentimentul unui ”acasă”, pe de altă parte, condiţiile unei societăţi libere sunt clar exprimate, chiar dacă şi latura parodică este prezentă. Această latură parodică intervine atunci când sunt persiflate modele sezoniere, fiţele, societatea de consum. Prietenia, familia, partenerul de viaţă - sunt vitale, dar nu oricum: libertatea individului nu poate fi îngrădită de către celălalt.
În ceea ce îi priveşte pe actori, se remarcă prestaţia lui Bogdan Cantauz, care are norocul să aibă un rol central în destul de multe scene din performance, apoi Stanca Jabeniţan, care ştie, în bune doze, când să impresioneze şi când să fie de partea comicului detaşat, Alex Iuraşcu - integrându-se printre colegii cu mai multă experienţă de rol, Adrian Marele - o prestanţă scenică aparte, Ancuţa Gutui, o prezenţă sensibilă, la fel - Delia Neagu, Andreea Spătaru - cu ceva experienţă pe teritoriul comediei (acum în momente inexplicabil de patetice) şi Cătălin Mîndru - care-şi păstrează stilul de a juca un rol comic - un punct de referinţă rămânând A Midsummer Night’s Dream (regia - Radu Afrim).
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Administratora unui bloc din București a fost înjunghiată mortal de un vecin
Rusia acuză Armenia că încearcă să rupă legăturile cu Moscova
Cât costă kilogramul de miel de Paște: ”Nu-mi pot permite luxul ăsta”
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Rusia a primit un avertisment scris de la SUA înainte de atacul terorist de la Moscova
Cazul fetiţelor încurcate la externarea din maternitatea Ploieşti: ce sancțiune a primit asistenta
Ploieşti: Ce a păţit asistenta care a încurcat doi bebeluşi la externare
În pofida războiului, economia ucraineană a crescut cu 5,3% în 2023
Economia SUA a înregistrat o creştere peste estimări în trimestrul patru din 2023
Boloş: Cel care stă în concediu medical primeşte mai mulţi bani decât atunci când este la serviciu
Manchester City a transferat un fotbalist american de 14 ani
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Modificări: Tramvaiul 6 (Dacia – Târgu Cucu) va circula până în Tătăraşi Nord
Orașul din România de două ori mai mare decât Bucureștiul în care mulţi ieşeni îşi petrec vacanţa
Philipp Plein şi-a părăsit logodnica pentru o ieşeancă. Tânăra din Paşcani e însărcinată
Ministrul Finanţelor, întrebat cât i-a venit factura la curent: 199 lei
Prahova: Bărbat ucis cu un singur pumn după o ceartă pe modul în care a parcat maşina
Dan Şucu anunţă că merge cu galeria Rapidului la meciul cu U. Craiova
Preţul aurului a urcat joi la 327,8351 lei/gram, o nouă valoare record
Nou scandal: Postări cu soldaţi israelieni care se joacă cu lenjeria intimă a femeilor din Gaza
Prefectul Cojocaru acuză conducerea Aeroportului Iaşi de "politizare cu penali"
Conferința ,,BRICS și ordinea economică mondială”, la sediul Academiei Române din Iași
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
Ministrul Energiei explică modul cum va fi aplicată schema de plafonare la gaze şi energie
Noi măsuri în privinţa sistemului electronic RO e-Factura. Ce măsură anunţă Guvernul
Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel, preşedintele Comisiei Pre-Vetting din Republica Moldova
STUDIU - Gheaţa polară se topeşte şi modifică rotaţia Pământului: Timpul însuşi este afectat
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |