Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Periferii globale

GALERIE
Tiberiu Brailean200
  • Tiberiu Brailean200
- +

Cine îşi imaginează că atentatele de la Paris şi intensa lor mediatizare înseamnă că pe frontul din Ucraina nu s-a întâmplat nimic se înşală amarnic. Acolo războiul continuă şi nimic nu e sigur.

Însuşi noul nostru preşedinte a fost numit de către unii (vezi Iulian Fota, în ”Foreign Policy”, nov.-dec. 2014) ”preşedinte de război”, anticipându-se o escaladare a conflictului în timpul mandatului său. În ultimii 25 de ani, România a fost ferită de astfel de probleme, având o poziţie şi o poziţionare geostrategică foarte bune, exceptând poate războiul din Iugoslavia. Arhitectura internaţională şi mersul globalizării ne-au fost relativ favorabile. Cu toate acestea, evenimentele de la Răsărit ne-au luat, din nou, pe nepregătite.

Preşedintele Iohannis are nevoie de o viziune, de o strategie, cu mai multe scenarii posibile, de planuri de acţiune şi de multă voinţă politică. Acordul pentru alocarea anuală a 2% din PIB capitolului ”Apărare naşională” nu este suficient. Cine cunoaşte situaţia din armată ştie că suntem la fel de pregătiţi, păstrând proporţiile, ca înaintea Primului Război Mondial. Plus că s-a schimbat tipul de război, zis hibrid, adică total. Este adevărat că suntem în NATO, dar eu cred că prezenţa americanilor cu arme şi trupe (puţine de altfel) pe teritoriul nostru este mai mult un element de vulnerabilizare, de expunere, decât de garantare a securităţii. Apoi, în caz de pericol efectiv, sincer nu-l văd pe soldatul fancez, italian, turc, austriac etc. venind în graba mare să ne apere frontierele. ”Every nation for itself”, vorba analistului american Ian Bremer.

Sentimentul meu este că Europa se sinucide. Oricum, ordinea şi securitatea europeană a fost deja aruncată în aer. Rusia militarizează spaţii largi, inclusiv Marea Neagră, unde a instalat deja echipamente anti-acces şi se pregăteşte să instituie şi o zonă de interdicţie aeriană, devenind astfel o mare rusească, în baza unei ideologii pravoslavnice, iredentiste şi revizioniste. Peisajul securităţii regionale şi internaţionale s-a schimbat, nici nu mai putem gândi în termenii unei lumi binare, ci ai uneia multipolare, aflată permanent într-o competiţie acerbă, o nouă realitate a puterii chiar în aceste ”periferii globale”. China şi Rusia, de pildă, au investit mult în ultimele două decenii în portofolii tehnologice anti-acces şi de interdicţie sau excludere regională, care afectează capacitatea SUA de putere expediţionară globală şi asta o recunosc chiar foşti înalţi oficiali ai Pentagonului şi nu numai.

Au proliferat reţelele dense de sisteme anti-navă, anti-aeriene şi anti-satelit, plus bombardiere cu rază lungă de acţiune, submarine şi mijloace de război electronic, ceea ce face proiecţia puterii americane foarte dificilă, chiar în condiţiile creării unor forţe de super-reacţie rapidă. De pildă, Sevastopolul a devenit deja centrul gravitaţional al unui astfel de sistem de interdicţie regională. O agresiune poate să nu intre sub incidenţa art. 5, poate fi de natură subconvenţională, hibridă, insidioasă, în slow-motion, la frontiera dintre civil şi militar. În Marea Neagră au sosit 6 noi submarine, bombardiere cu rază lungă de acţiune, capabilităţi anti-navă, sisteme de rachete cu rază lungă de acţiune, inclusiv celebrele sol-sol Iskander, platforme etc. La fel au procedat chinezii în Marea Chinei de Sud şi Est.

G. Soros a cerut Europei să se înarmeze, altfel cum vrea să salveze Ucraina? Un alt personaj celebru, Henry Kissinger ţine partea Moscovei într-un interviu publicat în ”Der Spiegel”, recunoscând că în Occident nimeni nu vrea să lupte pentru estul Ucrainei şi că niciodată nu se va vota în unanimitate aderarea Uckrainei la NATO. La fel, Naom Chomsky, sau John Meyersheimer. Acesta din urmă este un reputat profesor la Universitatea din Chicago şi a publicat un articol foarte critic la adresa politicii ţării sale în ”Foreign Affairs” din sept.-oct. 2014 şi mai multe cărţi, dintre care la noi s-a tradus Tragedia politicii de forţă, în 2003. El susţine că principalul responsabil pentru criza din Ucraina este Washingtonul, apoi vin la rând aliaţii săi europeni. ”Reacţia Moscovei nu este determinată de imperialismul putinian, ci de cerinţe geostrategice normale pentru orice mare putere; Rusia nu poate accepta instalarea unui focar militar inamic la graniţele sale, aşa cum nu ar accepta nici SUA un asemenea focar”, scrie profesorul în articolul amintit.

Orice putere încearcă să-şi protejeze vecinătatea. La fel ar face şi americanii, dacă China şi-ar deschide baze militare în Mexic. Aceeaşi opinie o are şi un alt mare teoretician în domeniul relaţiilor internaţionale şi specialist în probleme ruseşti, George Kennan, inspiratorul politicii de ”îngrădire” a fostului URSS. Meirsheimer propune neutralitate în Ucraina şi Georgia. Nici generalii americani nu vorbesc aceeaşi limbă. Iar o alianţă Rusia-China, cu prima vector militar şi a doua - vector economic ar fi gravă. Sancţiunile economice nu sunt suficiente, deşi au efecte, vedeţi preţul petrolului, dar pe termen mediu pot fi surmontate. Apoi, la câte datorii are America...

Revenind, întrebarea este ce facem noi? Toate vecinătăţile sunt problematice, chiar ostile. Nici Marea Neagră nu ne mai este chiar prieten, ca pe vremea lui Gh. Brătianu. Economie nu prea avem, poate ceva energie; depindem de alţii, iar politica... Rata sărăciei (40%) a egalat rata îndatorării externe, iar tendinţele sunt de creştere pentru amândouă. Aşi ţvăzut ce s-a întâmplat cu francul elveţian. Undeva, în curând, incapacitatea de plată pândeşte România. Şi noi vrem să intrăm în zona Euro. O altă monedă cu probleme greu surmontabile. Munţi nu mai avem să ne retragem... Inevitabil, trebuie să ne pregătim pentru o lume multipolară. Noi am ales un pol cu pretenţii de globalitate. Dar mai sunt şi alţii...

Tiberiu Brăilean este profesor universitar doctor la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor din cadrul Universităţii “Al.I. Cuza” Iaşi 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri