Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Culturi ale pacatului?

GALERIE
Tiberiu Brailean
  • Tiberiu Brailean
- +

Adevaruri stravechi, adanc îngropate în memorie, ies la suprafata, avand potentialul sa distruga laboriosul compromis realizat între natiunile continentului, care i-a garantat o lunga perioada de pace, introducand incertitudine si izolationism.

Dupa secole de la razboaiele religioase din Europa, dupa decenii de desacralizare marcanta, înca se vad liniile de fractura între catolici, protestanti si ortodocsi. În UE, tarile ortodoxe (Grecia, Cipru, România, Bulgaria) au standardele de viata si performantele economice cele mai slabe, dar credinta e afirmata si practicata de majoritatea populatiei. În Vest, linia de fractura desparte foarte clar nordul protestant, auster, muncitor, performant, solidar, chiar daca aproape decrestinat, de sudul catolic, desacralizat si el, desi într-o masura ceva mai mica, care a înlocuit vechile indulgente morale cu indulgente fiscale. Parca vechile clivaje si conflicte, specificul confesional diferit, ar fi patruns adanc în inconstientul acestor popoare, defuland în cotidian si validand cu trainicie tezele lui Max Weber. Uitati-va la zona Euro: cele cu probleme sunt chiar tarile catolice si ortodoxe, în timp ce tarile protestante prezinta echilibre si performante economice remarcabile, chiar la vreme de criza.

Shuld, în germana, înseamna nu numai datorie, ci si vina, aspecte semantice ce ilustreaza diferente culturale profunde. Diferenta de valoare dintre obligatiunile italiene, de pilda, si cele germane capata valente etice. De aici o lipsa evidenta de încredere între Nord si Sud, care sfasie moneda unica. Ne place sau nu, valorile religioase si culturale sunt foarte puternice, oricate normative tehnice si juridice ar emana Bruxelles-ul. Fantasmele Schismei, Reformei si Contrareformei înca ne bantuie. Adevaruri stravechi, adanc îngropate în memorie, ies la suprafata, avand potentialul sa distruga laboriosul compromis realizat între natiunile continentului, care i-a garantat o lunga perioada de pace, introducand incertitudine si izolationism. S-ar spus ca daca Martin Luther ar fi participat la elaborarea si aprobarea Tratatului de la Mastricht, tarile catolice n-ar fi fost acceptate în Uniunea Monetara Europeana!...

Iisus ne învata sa dam Cezarului ce este a Cezarului si lui Dumnezeu ce este a lui Dumnezeu. Se pare, însa, ca nu toata lumea a înteles corect aceasta povata. Se pare ca ortodoxia si catolicismul dauneaza echilibrelor fiscal-bugetare si monetare. Astfel, printre criteriile de aderare la zona Euro trebuiau sa figureze si unele cultural-religioase. Se pare ca spatiul protestant are în continuare cea mai ridicata capacitate de emancipare economica. Etica protestanta si etica iudaica (vezi Werner Sombart, Evreii si capitalismul) par în continuare cele mai favorizante pentru cresterea si dezvoltarea economico-sociala, pentru o buna guvernare economica.

Confesiunile crestine genereaza moduri diferite de a trai, de a “pacatui” din punct de vedere economic. Se pare, de pilda, ca toleranta excesiva fata de evaziunea fiscala nu face bine, ca si lipsa de rigoare a calculelor economice. Împaratia cerurilor este în noi, trebuie doar sa o gasim si toate se vor adauga noua. De-o vom gasi în noi, o vom vedea si înafara. Dar este ierarhia capitalista, de sorginte protestanta, adevarata ”Împaratie”?, iar celelalte simple “culturi ale pacatului”? Nu cred. Cred ca tragem garduri în Paradis. Sa nu uitam ca aceasta criza a venit din America tuturor exceselor. A exporta criza, inflatie, razboaie, nu mi se pare foarte virtuos. Nici democratia nu mai e autentica de zeci de ani, adevarata putere fiind exercitata de niste cercuri de interese nu prea pioase. Ierarhia capitalista nu produce sfinti, iar în privinta adevaratei “culturi a pacatului” cred ca lucrurile trebuie mult nuantate. Nu cei care iarta, nu cei care iubesc îi apartin. Dupa cum nu cred ca îmbogatirea e neaparat un semn de virtute, nu cred ca bogatii au iubit si au iertat mai mult.

Ordinea morala face mult bine economiei si societatii, dar nu cred ca orice succes economic are obligatoriu la baza o ordine morala superioara. Ba, uneori dimpotriva. Asadar, teza lui Weber explica multe, dar nu este o legitate. Cred ca trebuie sa cautam si sa frecventam acea denominatiune crestina care e cel mai aproape de crestinismul originar. Din cate am auzit acesta nu era nici foarte bogat, nici foarte capitalist. Asa ca diferentele confesionale au sfartecat destul trupul Mantuitorului si nu e bine sa devina din nou casus belli, de data asta pe tema gestiunii financiar-monetare. Nu e cazul sa stabilim noi centre si noi periferii în Europa, doar dupa criteriul avutiei, chiar daca ne-am “dezrobit” de adevaratele valori umane si le-am înlocuit cu un nou vitel de aur. Germania a mai încercat sa conduca Europa pe baza unor spiritualitati deformate si am vazut ce a iesit. Totusi, parafrazandu-l pe Tutea, Iisus Hristos nu s-a nascut la Erfurt. Max Weber, da. De asemenea, stim ca d-na A. Merkel e fiica de pastor, iar actualul presedinte al Germaniei, J. Gauck, e un fost pastor lutheran. Credeti ca aceste aspecte nu conteaza? Va înselati.

Nu cred ca e bine sa fie reactivate vechile stereotipuri, caci astfel vom avea, nu mai multa, ci mai putina Europa. Trebuie sa respectam ce este bun la fiecare si sa valorificam complementaritatile multiple din aceasta Uniune. Caci fiecare are ceva de oferit. “Am pus fiecarui neam randuiala si semn”, zice Domnul. Si atunci? Concret, daca datoriile suverane actuale sunt pacate ce trebuie ispasite si nu pot fi iertate, vor apare excomunicari si prevalente economico-religioase ce risca sa trezeasca demoni întunecati care pot genera totalitarisme pe care le credeam uitate în noaptea istoriei. Aferim! Tot ce implica divinul se manifesta în constitutia umana si-l poate ridica pe om catre Sine. Asta si face fiinta umana superioara îngerilor. Omul e sigiliul de pe lazile lumii, inclusiv ale celor pline cu aur....

 

 

Tiberiu Brailean este profesor doctor la Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor din cadrul Universitatii “Al. I. Cuza” Iasi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri