Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Regiunea depresivă

GALERIE
Tiberiu Brailean200
  • Tiberiu Brailean200
- +

Nu avem pieţe funcţionale, instituţii publice performante şi nici o societate civilă prea dezvoltată. Iaşul a devenit marginal.

Am analizat datele statistice date publicităţii privind investiţiile realizate în judeţul Iaşi în perioada 2003-2011. Concluzia este că ele sunt sărace, chiar dacă se observă o creştere până în 2008, moment de fractură după care cifrele scad. Mai precis, pe total avem o creştere a investiţiilor brute de la 748 milioane lei în 2003 la 2,88 miliarde lei, creştere de aproape trei ori în nouă ani. Sigur, dacă ponderăm cu rata inflaţiei din toată această perioadă, creşterea reală e mai mică, adică aproximativ o dublare.

Principalele domenii în care s-au înregistrat investiţii cât de cât mai răsărite sunt: industria prelucrătoare, construcţiile, comerţul şi tranzacţiile imobiliare, cu precizarea că ultimele două regresează după 2008, cel mai mult scăzând investiţiile în comerţ, de aproape trei ori, după creşteri spectaculoase înregistrate până în 2007-2008. Foarte slab stăm la investiţiile în învăţământ, mai ales în cel privat (2 mil. lei în 2011), sănătate şi asistenţă socială, mai ales în cele organizate ca societăţi comerciale (27 mil. lei în 2011), servicii în general, şi destul de prost în transporturi, informaţi şi comunicaţii, utilităţi şi energie.

Peisajul investiţional al judeţului Iaşi străluceşte prin lipsa de investiţii în domeniile „noii economii”, de excelenţă tehnologică şi cu valoare ridicată mare, cum ar fi domeniile IT, audio-vizual, telecomunicaţii, biotehnologii ş.a. Nu întâmplător ne pleacă specialiştii şi forţa de muncă în general, mai ales cea cu un grad de calificare peste medie. De asemenea, sunt foarte subţiri investiţiile străine, ceea ce demonstrează lipsa unei politici coerente şi consecvente de atragere a lor, din partea Camerei de Comerţ, a Administraţiei etc. Nu ne preocupăm să înfăţişăm elemente de atractivitate pentru capitaluri investiţionale, cum ar fi: scutiri sau reduceri de sarcini fiscale, chirii privilegiate la spaţii şi terenuri, reducerea birocraţiei, a corupţiei, asocieri diverse ş.a.

Iaşul nu mai e un reper important pe harta marilor fluxuri financiare, comerciale, investiţionale etc. Nu avem pieţe funcţionale, instituţii publice performante şi nici o societate civilă prea dezvoltată. Iaşul a devenit marginal. Autorităţile se ocupă foarte puţin de baza economică şi socială a oraşului şi a zonei, fără de care nu poate înflori nici cultura, nici sportul, nu pot creşte veniturile, consumul şi se intră într-un veritabil cerc vicios. Astfel, oportunităţile de afaceri diminuează, evenimentele substanţiale ne ocolesc şi, încet-încet, devenim un loc unde nu se mai întâmplă aproape nimic şi care se hrăneşte din amintiri, nostalgii şi resentimente.

Viitorul se vede sumbru. Nu în ultimul rând, exemplul dat fraţilor noştri de peste Prut, care ne privesc cu speranţă, este dezamăgitor. Investiţiile, indiferent de sursa capitalului reprezintă principalul vehicul al creşterii economice şi de creare de locuri de muncă, cu un efect multiplicator în întreaga economie şi societate locală. Consumul a scăzut şi el în mod logic, economia de credit s-a redus substanţial, cu exporturile nu ne putem lăuda şi atunci nu văd pe ce ne putem baza pentru a articula dezvoltarea de mâine. O vreme ne-am vândut casele moştenite de la Ceauşescu unii altora şi am zis că avem activitate economică. În acest timp, capacităţile industriale se distrugeau. Spuneam că suntem un oraş al serviciilor. Dar investiţiile realizate în IT, hoteluri şi restaurante, învăţământ şi sănătate, cercetare ş.a ne contrazic.

S-au pierdut vreo 20 de ani, timp în care am rămas mult în urma altor oraşe de aceeaşi talie din ţară. Strategii, din câte ştiu, sunt, dar nimeni nu le pune în practică, sau o face într-un mod contraproductiv. Judecând după cum arată oraşul te-ai aştepta să apară valori mai mari la investiţiile în infrastructură, în producerea şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă, salubritate, gestionarea deşeurilor, mobilier urban etc., dar nu, valoarea cumulată a investiţiilor în aceste domenii fiind situată între 164 de milioane lei în 2008 şi 1030 milioane lei în 2011. Se aşteaptă luna viitoare datele pentru 2012.

În privinţa investiţiilor nete, datele prezintă o situaţie şi mai precară, ele urcând de la 748 milioane lei în 2003 la 1,7 miliarde lei în 2011, ceea ce indică un coeficient redus de înnoire a capitalului în toate domeniile. Se disting, într-un sens sau altul, aceleaşi sectoare şi aceleaşi tendinţe. Lipsesc cu desăvârşire investiţiile inteligente, creative, deşi am avea specialişti, banii europeni sunt orientaţi prea puţin spre investiţii, disparităţile dintre urban şi rural sunt mai mari ca oriunde, consumul scade şi el, spiritul antreprenorial este printre cele mai scăzute din ţară, specialiştii pleacă în număr mare şi în loc să devenim o „regiune inteligentă”, cum visam cândva, vom ajunge foarte curând una „depresivă”. 

 
Tiberiu Brăilean este profesor universitar doctor la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor din cadrul Universităţii “Al.I. Cuza” Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri