Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Bucovina, ca rană

GALERIE
Tiberiu Brailean200
  • Tiberiu Brailean200
- +

Ne plac festivităţile, iar de ziua naţională devenim şi patrioţi. Fiecare instituţie sau organizaţie ţine să marcheze momentul cu discursuri şi pahare. Bucovinenii din Iaşi au comemorat şi ei unirea cu Ţara.

Evenimentul remarcabil a fost lansarea de către dl. Mircea Irimescu, venit din Rădăuţi, a două volume enciclopedice despre Societatea pentru Cultură şi Literatură Română în Bucovina la 150 de ani, de fapt un istoric al Societăţii, realizărilor şi oamenilor săi. Prin extensie, o putem considera şi ca o istorie a Bucovinei între 1862 şi 2012. Această realizare are în spate o muncă laborioasă de documentare (autorul a fost în această perioadă preşedinte al Societăţii), conţinând documente inedite, fotografii, dar mai ales o bună scriitură. Este, totodată, un manual util pentru tinerele generaţii.

Din păcate, cele două volume nu au beneficiat de o prezentare avizată a măcar unui istoric şi/ sau memorialist de seamă cu care ne place să ne mândrim. De pildă, puteau fi invitaţi academicianul Alexandru Zub şi profesorul Gheorghe Cliveti, şi sunt convins că nu ar fi refuzat. Astfel, evenimentul ar fi căpătat o altă aură, o altă încărcătură. Aşa, prim-planul a fost dominatat de un alt istoric notoriu, profesorul Ion Agrigoroaie, dar care a vorbit frumos despre unire, şi de către scriitorul Liviu Papuc, în calitate de amfitrion.

După părerea mea, organizarea unor asemenea manifestări suferă intens de istoricism. Se spune că este dificil să anticipezi viitorul, dar istoricii noştri cei mai mulţi eşuează adesea şi în ”anticiparea” trecutului. Plus că ”istoria ne învaţă că oamenii nu învaţă nimic de la istorie”, repetând cu frenezie aceleaşi greşeli. Plus faptul că, singură, istoria nu explică nimic, ba are ea însăşi nevoie de o explicaţie. Plus obedienţele ideologice, subiectivismele şi, de multe ori, lipsa unei culturi de un ordin mai general, care afectează şi ele adevărul cercetat pe această cale. Există chiar o anumită selectivitate bine tâlcuită în alegerea momentelor istorice. De pildă, nu spunem aproape nimic despre momentul iunie 1940 şi ruşinoasa cedare a Basarabiei şi nordului Bucovinei, fără să tragem un glonte. Vitejia noastră a venit apoi prea târziu şi nu tocmai de partea cea bună (ştim că istoria o scriu învingătorii) şi ne-a adus multă suferinţă. De ce nu am urmat exemplul finlandez? De ce nu vorbim despre asta? Ne e ruşine? Păi să ne fie.

În momentul în care avea loc manifestarea despre care vorbesc, la Vilnius se petrecea un moment crucial pentru Europa şi pentru români în particular. Din păcate, nimeni nu s-a referit la mizele şi semnificaţiile sale. Concret, Republica Moldova a parafat Parteneriatul Estic al Uniunii Europene, în ciuda unei înverşunate opoziţii a Rusiei, în vreme ce Ucraina a cedat şantajului rusesc şi s-a răsucit în ultima clipă. Cu Ucraina în Parteneriatul Estic, Basarabia, dar şi Bucovina ar fi putut beneficia mai bine de condiţiile din UE, iar frontierele cu România ar fi devenit mult mai permeabile. Inclusiv Transnistria ar fi suferit o schimbare la faţă, uşurând mult eforturile Chişinăului. Cred că mesajul preşedintelui Băsescu referitor la ”cel de-al treilea proiect de ţară” nu a fost unul foarte diplomatic, dar astfel de mesaje trebuie date pe toate canalele, inclusiv referitor la Bucovina, identitatea noastră şi drepturile noastre trebuie afirmate. Istoria ne-a oferit şi ne mai poate oferi nişe, oportunităţi prin care să ne realizăm unitatea.

Trebuie să lucrăm pe termen lung. Iată cum curg evenimentele: vicepreşedintele Kerry a vizitat Chişinăul, iar în Ucraina miroase a revoluţie şi chiar a scindare, îndrăznesc să intuiesc. De ce? Pentru că acolo sunt două lumi: cea răsăriteană prosovietică şi cea vestică, fosta Galiţie şi nordul Bucovinei. Diplomaţia noastră şi alianţele noastre şi nu numai trebuie să lucreze foarte atent în perspectiva unui asemenea scenariu. Să nu uităm că am mai învins o dată Ucraina la Haga...

Deocamdată trebuie valorificată politica regională a UE, care alocă fonduri importante pentru euroregiuni şi proiecte de cooperare transfrontalieră, prin programe specifice, inclusiv la frontierele vechiului URSS. Problema naţională nu se mai pune ca acum un secol, iar globalizarea şi regionalizarea au avantaje de care trebuie să profităm. Cine mai poate opri astăzi la frontiere informaţia, capitalurile, mărfurile, serviciile şi chiar persoanele?

Lumea trebuie să ştie că şi Bucovina e sfârtecată, nu doar Basarabia. Lumea trebuie să ştie de Bucovina, aşa cum ştie de Mitteleuropa. Noi suntem cei care trebuie să o afirmăm, pe toate canalele cunoscute şi să căutăm dreptatea. Fără frică, cu demnitate, cu credinţă şi cu speranţă. Asta poate aduce a patriotism şi poate face bine sub asalturile culturii McWorld. Trebuie să trăim în prezent, dar ancoraţi în viitor, cu o viziune, cu un proiect.

Tiberiu Brăilean este profesor universitar doctor la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor din cadrul Universităţii “Al.I. Cuza” Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri