Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Shadow banking. Noua veche sminteală financiară

GALERIE
Tiberiu Brailean200
  • Tiberiu Brailean200
- +

În virtualul Club al Economiştilor Care Discută Starea Economiei Mondiale (CECDSEM), propun înfiinţarea oficială a Grupului Celor Care Se Uită şi Nu Înţeleg Nimic (GCCSUŞNÎN). Cred că ar fi bine populat, asta pentru că lucrurile sunt foarte complexe.

Cu toţii aşteaptă totul, adică un miracol, de la băncile centrale. E ca şi cum ai pune lupul paznic la oi. Lucrurile au mers prea departe. Avem de-a face cu ceea ce se numeşte ”ciclul balanţei de plăţi”, adică o suprainvestire finanţată prin îndatorarea masivă, finalizată prin randamente negative ale investiţiilor, aglomeraţie la vânzarea de active, falimente, fuga capitalurilor, devalorizări, panică, angoasă, sărăcie…

După ”opt secole de sminteală financiară” (Reinhart and Rogoff, This time is different), ar trebui ca economiştii să aibă totuşi nişte soluţii, deşi astăzi dimensiunile şi complexitatea sunt desigur mult mai mari atât cele ale investiţiilor, cât şi cele ale bulelor speculative, ale contractelor, ale preţurilor activelor, ale riscurilor, ale produselor financiare ş.a., administrate, cum spunea Lucian Croitoru, cu emoţii oscilând între panică şi euforie.

După şapte ani de criză se poate spune că politicile monetare şi cele fiscal-bugetare, bazate mai mult pe principiul încercare/ eroare, nu au convins, deşi au marcat schimbări de paradigmă. Mai mult, efectele lor colaterale au provocat alte daune. Băncile centrale au adoptat măsura Zero Interest Rate Policy (ZIRP), sau chiar Negative Interest Rates Policy (NIRP), cu efect imediat asupra preţurilor activelor financiare şi altul întârziat în ce priveşte preţurile proprietăţilor. Pe linie bugetară, cuvântul de ordine a fost austeritatea. Aşadar, lichidităţile oferite pieţei au fost masive, în special prin celebra procedură Quantitative Easing (în SUA, Marea Britanie şi Japonia), sau Long Term Refinancing Operations (în zona Euro), intervenţii pe piaţa valutară (Elveţia), sau împrumuturi consistente. Astfel, piaţa a repornit mecanismele sale, mai ales cea a instrumentelor cu venit fix la început. Fondurile mutuale, cele de pensii, asiguratorii au început să obţină şi ei randamente minime, dar neîncrederea, incertitudinea şi volatilitatea pieţelor sunt încă ameninţătoare pe termen mediu şi lung. Cele mai afectate sunt tot economiile emergente.

Mai ales după ultimele evenimente geopolitice, asistăm la un adevărat război economic şi valutar. Măsurile de reglementare adoptate au creat un nou sector financiar, denumit Shadow Banking, ce cuprinde în special băncile comerciale, intens concurate de fondurile de investiţii, cele de pensii şi investitorii privaţi, care au creat o întreagă industrie a finanţării directe. Multinaţionalele aduc pe piaţă inovaţii incredibile, cu impact în toate domeniile. Viitorul se prăbuşeşte peste noi.

Băncile centrale, aceste adevărate vedete răsfăţate ale noii economii, şi-au schimbat politicile, înlocuind ţintele clasice, cum ar fi ţintirea inflaţiilor, cu stabilizarea preţurilor activelor şi evitarea instabilităţii financiare, mai ales a bulelor speculative şi a supraîndatorării. Noua politică a căpătat numele de ”forward guidance” şi este una pro-activă, în contradicţie cu vechile politici reactive. Inflaţia aproape că nu mai există şi se vorbeşte din nou despre ţinte de creştere economică prin amintita alimentare cu lichidităţi.

Păcat că băncile centrale nu-şi armonizează politicile, nu creează un cadru monetar informal instituţionalizat neînţelegând încă faptul că nimeni nu poate reuşi singur în această epocă a globalizării şi că e obligatorie cooperarea şi coordonarea dacă se doreşte atingerea obiectivelor comune. Aceasta nu face decât să continue incertitudinea şi volatilitatea pieţelor financiare globale, mai cu seamă a pieţelor de capital, a pieţei creditului şi a pieţei financiare.

De fapt, observăm că politicile anticriză de astăzi sunt, în esenţă, aceleaşi ca şi acum o sută ori două de ani. Sunt acuzate anumite componente ale sistemului financiar, anumite contracte financiare, anumite active financiare, sunt introduse anumite reglementări şi interzise anumite produse financiare considerate cronice. Se produce inevitabila intervenţie a statelor, în dauna companiilor sau a persoanelor private etc. Să ne înţelegem, nu există soluţii perfecte, fluxurile de ”bani orbi” practic nu pot fi oprite. E drept că au apărut inovaţii tehnologice şi legale, iar globalizarea le răspândeşte. Dar din punct de vedere financiar-monetar suntem în corzi, sau - dacă preferaţi - într-un cerc vicios. Şi asta, în principal din cauza poftirii prea lacome a fructelor interzise ale vieţii. Continuăm să mâncăm din Pomul Cunoaşterii binelui şi răului şi ne afundăm tot mai mult…

Tiberiu Brăilean este profesor universitar doctor la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor din cadrul Universităţii “Al.I. Cuza” Iaşi 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri