Chirica: 4 dosare / Alexe: 3 dosare. De ce totuşi cei doi nu au motive de îngrijorare până în ziua alegerilor?
Daca cei doi vor câstiga la viitoarele alegeri locale înca o tura în fruntea insti (...)
citeste totjoi, 28.03.2024
În virtualul Club al Economiştilor Care Discută Starea Economiei Mondiale (CECDSEM), propun înfiinţarea oficială a Grupului Celor Care Se Uită şi Nu Înţeleg Nimic (GCCSUŞNÎN). Cred că ar fi bine populat, asta pentru că lucrurile sunt foarte complexe.
Cu toţii aşteaptă totul, adică un miracol, de la băncile centrale. E ca şi cum ai pune lupul paznic la oi. Lucrurile au mers prea departe. Avem de-a face cu ceea ce se numeşte ”ciclul balanţei de plăţi”, adică o suprainvestire finanţată prin îndatorarea masivă, finalizată prin randamente negative ale investiţiilor, aglomeraţie la vânzarea de active, falimente, fuga capitalurilor, devalorizări, panică, angoasă, sărăcie…
După ”opt secole de sminteală financiară” (Reinhart and Rogoff, This time is different), ar trebui ca economiştii să aibă totuşi nişte soluţii, deşi astăzi dimensiunile şi complexitatea sunt desigur mult mai mari atât cele ale investiţiilor, cât şi cele ale bulelor speculative, ale contractelor, ale preţurilor activelor, ale riscurilor, ale produselor financiare ş.a., administrate, cum spunea Lucian Croitoru, cu emoţii oscilând între panică şi euforie.
După şapte ani de criză se poate spune că politicile monetare şi cele fiscal-bugetare, bazate mai mult pe principiul încercare/ eroare, nu au convins, deşi au marcat schimbări de paradigmă. Mai mult, efectele lor colaterale au provocat alte daune. Băncile centrale au adoptat măsura Zero Interest Rate Policy (ZIRP), sau chiar Negative Interest Rates Policy (NIRP), cu efect imediat asupra preţurilor activelor financiare şi altul întârziat în ce priveşte preţurile proprietăţilor. Pe linie bugetară, cuvântul de ordine a fost austeritatea. Aşadar, lichidităţile oferite pieţei au fost masive, în special prin celebra procedură Quantitative Easing (în SUA, Marea Britanie şi Japonia), sau Long Term Refinancing Operations (în zona Euro), intervenţii pe piaţa valutară (Elveţia), sau împrumuturi consistente. Astfel, piaţa a repornit mecanismele sale, mai ales cea a instrumentelor cu venit fix la început. Fondurile mutuale, cele de pensii, asiguratorii au început să obţină şi ei randamente minime, dar neîncrederea, incertitudinea şi volatilitatea pieţelor sunt încă ameninţătoare pe termen mediu şi lung. Cele mai afectate sunt tot economiile emergente.
Mai ales după ultimele evenimente geopolitice, asistăm la un adevărat război economic şi valutar. Măsurile de reglementare adoptate au creat un nou sector financiar, denumit Shadow Banking, ce cuprinde în special băncile comerciale, intens concurate de fondurile de investiţii, cele de pensii şi investitorii privaţi, care au creat o întreagă industrie a finanţării directe. Multinaţionalele aduc pe piaţă inovaţii incredibile, cu impact în toate domeniile. Viitorul se prăbuşeşte peste noi.
Băncile centrale, aceste adevărate vedete răsfăţate ale noii economii, şi-au schimbat politicile, înlocuind ţintele clasice, cum ar fi ţintirea inflaţiilor, cu stabilizarea preţurilor activelor şi evitarea instabilităţii financiare, mai ales a bulelor speculative şi a supraîndatorării. Noua politică a căpătat numele de ”forward guidance” şi este una pro-activă, în contradicţie cu vechile politici reactive. Inflaţia aproape că nu mai există şi se vorbeşte din nou despre ţinte de creştere economică prin amintita alimentare cu lichidităţi.
Păcat că băncile centrale nu-şi armonizează politicile, nu creează un cadru monetar informal instituţionalizat neînţelegând încă faptul că nimeni nu poate reuşi singur în această epocă a globalizării şi că e obligatorie cooperarea şi coordonarea dacă se doreşte atingerea obiectivelor comune. Aceasta nu face decât să continue incertitudinea şi volatilitatea pieţelor financiare globale, mai cu seamă a pieţelor de capital, a pieţei creditului şi a pieţei financiare.
De fapt, observăm că politicile anticriză de astăzi sunt, în esenţă, aceleaşi ca şi acum o sută ori două de ani. Sunt acuzate anumite componente ale sistemului financiar, anumite contracte financiare, anumite active financiare, sunt introduse anumite reglementări şi interzise anumite produse financiare considerate cronice. Se produce inevitabila intervenţie a statelor, în dauna companiilor sau a persoanelor private etc. Să ne înţelegem, nu există soluţii perfecte, fluxurile de ”bani orbi” practic nu pot fi oprite. E drept că au apărut inovaţii tehnologice şi legale, iar globalizarea le răspândeşte. Dar din punct de vedere financiar-monetar suntem în corzi, sau - dacă preferaţi - într-un cerc vicios. Şi asta, în principal din cauza poftirii prea lacome a fructelor interzise ale vieţii. Continuăm să mâncăm din Pomul Cunoaşterii binelui şi răului şi ne afundăm tot mai mult…
Tiberiu Brăilean este profesor universitar doctor la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor din cadrul Universităţii “Al.I. Cuza” Iaşi
Cuvinte cheie:
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Ploieşti: Ce a păţit asistenta care a încurcat doi bebeluşi la externare
În pofida războiului, economia ucraineană a crescut cu 5,3% în 2023
Economia SUA a înregistrat o creştere peste estimări în trimestrul patru din 2023
Boloş: Cel care stă în concediu medical primeşte mai mulţi bani decât atunci când este la serviciu
Manchester City a transferat un fotbalist american de 14 ani
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Modificări: Tramvaiul 6 (Dacia – Târgu Cucu) va circula până în Tătăraşi Nord
Orașul din România de două ori mai mare decât Bucureștiul în care mulţi ieşeni îşi petrec vacanţa
Philipp Plein şi-a părăsit logodnica pentru o ieşeancă. Tânăra din Paşcani e însărcinată
Ministrul Finanţelor, întrebat cât i-a venit factura la curent: 199 lei
Prahova: Bărbat ucis cu un singur pumn după o ceartă pe modul în care a parcat maşina
Dan Şucu anunţă că merge cu galeria Rapidului la meciul cu U. Craiova
Preţul aurului a urcat joi la 327,8351 lei/gram, o nouă valoare record
Nou scandal: Postări cu soldaţi israelieni care se joacă cu lenjeria intimă a femeilor din Gaza
Prefectul Cojocaru acuză conducerea Aeroportului Iaşi de "politizare cu penali"
Conferința ,,BRICS și ordinea economică mondială”, la sediul Academiei Române din Iași
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
Ministrul Energiei explică modul cum va fi aplicată schema de plafonare la gaze şi energie
Noi măsuri în privinţa sistemului electronic RO e-Factura. Ce măsură anunţă Guvernul
Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel, preşedintele Comisiei Pre-Vetting din Republica Moldova
STUDIU - Gheaţa polară se topeşte şi modifică rotaţia Pământului: Timpul însuşi este afectat
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Nissan va investi în unitatea de vehicule electrice Ampere a grupului Renault
Prima Doamnă Jill Biden a scris o carte pentru copii despre pisica de la Casa Albă
Sonda japoneză SLIM a supravieţuit celei de-a doua nopţi pe Lună
Medicamentele hormonale ar putea creşte riscul de tumori cerebrale
PSD Iaşi anunţă că un nou primar PNL va candida pe listele lor la alegerile locale
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |