Secretul „Puiului galben”: producătorii ieșeni explică pas cu pas metoda. „Nu e nimic nesănătos”. Ce spun autorităţile sanitare locale?
Scandalul “Puiului vopsit” a stârnit un val de reactii critice din partea marilor (...)
citeste totvineri, 29.03.2024
Iaşul, capitala culturală a României, a fost în decursul anilor un centru cosmopolit, un oraş unde au convieţuit în cursul secolelor în bună înţelegere, alături de români şi multe etnii. Încă din secolul XIV în Moldova trăiau pe lângă români şi evrei, greci, armeni, ţigani polonezi, ruşi.
Iaşul reprezintă oraşul din România care a avut cea mai heterogenă populaţie din punct de vedere etnic, un numar mare de etnii, oraş unde întotdeauna relaţiile interetnice au fost corecte, de înţelegere şi toleranţă.
În cursul vremurilor au funcţionat în aceleaşi zone biserici ortodoxe, catolice, luterane, sinagogi sau case de rugăciuni fără ca acest lucru să producă tulburări.
În şcoli sau universităţi indiferent de etnie, elevii şi studenţii participau la cursuri, aveau aceleaşi preocupări, scopuri şi vise.
Uneori mai apăreau mici conflicte fără semnificaţie etnică care se aplanau de la sine.
Au fost şi evenimente triste rare în cursul istoriei României când din cauza unor conjuncturi internaţionale sau locale nefericite s-au produs o serie de acţiuni împotriva unor cetăţeni de alte etnii.
Un fenomen în acest sens s-a produs în anii 40 ai secolului XX când etnicii evreii au avut de suferit în ţări din Europa, dar şi România. În România, în Iaşi au murit mii de evrei, iar alte mii au fost închişi în lagăre. În această situaţie chiar şi în timp de război cu riscul vieţii mulţi români i-au protejat, apărat şi chiar le-au salvat viaţa.
În anul 1953 Knessetul israelian aprobă înfinţarea institutului Yad-Vashem la Ierusalim. Prin intermediul acestui institut statul Israel a acordat titlul de „Drepţi între Popoare“ cetăţenilor neevrei care în vremea Holocaustului şi-au riscat viaţa, familia şi averea pentru ajutorarea şi salvarea de la moarte a multor evrei prigoniţi.
În luna iunie în fiecare an se comemorează victimile pogromului de la Iaşi şi omagierea salvatorilor - „Drepţi intre Popoare“ din zona Moldovei sau a României. Propunem ca în luna iunie în fiecare an, în oraşul nostru, să se realizeze o serie de evenimente prin care să se comemoreze pogromul de la Iaşi împotriva evreilor din zilele de 28 - 30 iunie 1941 şi prezentarea faptelor de solidaritate de prietenie între români şi evrei din acele momente. Propunem de asemenea construirea unui monument simbol intitulat „Monumentul Toleranţei şi a Recunoştinţei“.
În această perioadă se vor desfăşura la Iaşi, la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi şi Casa de Cultură „Mihai Ursache“ conferinţa cu privire la evenimentele care s-au petrecut în acea perioadă, pentru ca acele evenimente triste să nu se mai repete, dar şi exemple de solidaritate şi de curaj al unor români pentru salvarea evreilor.
În ziua de 28 iunie, la Monument va avea loc o ceremonie şi cu acest prilej se vor întâlni persoanele salvate sau urmaşii cu salvatorii sau urmaşii acestora.
Se va planta în fiecare an la acest eveniment câte un copac, simbolul arborelui vieţii. (Este preferat un tei care este şi un simbol al oraşului Iaşi).
Monumentul va fi realizat din marmură verde cu o formă specială, aceste caracteristici sugerează speranţa, viaţa, tinereţea, veşnicia, dar şi vigoarea şi renaşterea. Pe această construcţie se va ataşa un basorelief realizat din bronz reprezentând pomul vieţii. Copacul semnifică viaţa, perenitatea, veşnicia; crengile cu coroana cei salvaţi, iar rădăcinile salvatorii. Fără rădăcini coroana copacului ar muri, trunchiul este cel care ţine la un loc rădăcinile şi coroana, adică realizează unirea dintre salvaţi şi salvatori.
Rădăcinile acestui arbore se întind în zonele României (reprezentată de hartă) unde aceşti eroi au salvat mii de evrei suflete nevinovate, inocente. Pe partea dreaptă a zidului vor fi consemnaţi cetăţenii români „Drepţi între popoare“ din zona Iaşului sau din toată România (vezi schiţa).
Acest monument va fi amplasat în Piaţa prieteniei româno-israeliene de lângă Sinagoga Mare, vis-a vis de Biserica Ortodoxă unde în acea perioadă preotul biserici ar fi salvat mulţi cetăţeni evrei (Leon Volovici în cartea „De la Iaşi la Ierusalim şi înapoi“)
Prin acest proiect se doreşte ca tânara generaţie să cunoască evenimentele care au avut loc la Iaşi şi în toată ţara în anii de început al celui de al doilea război mondial şi ca momentele acelea să nu se mai repete. Pe de altă parte acest proiect prezintă şi faptele de omenie, de toleranţă din acea perioadă astfel încât să se încurajeze spiritul de prietenie, de frăţie şi toleranţă între etnii.
Dr. Victor BEJAN
Cuvinte cheie: + monument toleranta, pogrom
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
4,25 milioane de dolari pentru cel mai scump medicament din lume
Bulevardul Socola, închis pe jumătate. Pe unde au fost deviate autobuzele
VIDEO PRIMELE IMAGINI cu craterul format de prăbușirea dronei, la 8 km de Brăila
Prognoză meteo pentru luna aprilie: Temperaturi peste cele normale. În ce zone sunt anunțate ploi
Ciucă se gândește la o confruntare cu Ciolacu la alegerile prezidențiale
Miroslava – comuna cea mai mare și cea mai bogată din regiune. Încotro? (P)
Gamificarea: o aventură magică la școala primară Lorelay! (P)
Este videochatul o nouă cale către independența financiară a fetelor? (P)
Dealer de droguri cu sute de comenzi, iertat de judecători: „A făcut progrese în plan spiritual”
Lovitură în Podu Roş: trei tineri au jefuit maşina de îngheţată. O greşeală minora a şoferului
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Pavel LUCESCUCine profită de madam Şoşoacă |
Alexandru CĂLINESCUDistrugerea statuilor |
pr. Constantin STURZUDe ce este atât de aspru Postul Mare? |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă? |