Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Realitatea ca proiect ficţional

GALERIE
BogdanCretu
  • BogdanCretu
- +

Literatura înseamnă în primul şi în primul rând experiment permanent cu tine însuţi. De aceea, literatura nu e, nu are cum să fie „un mod agreabil de a fugi de realitate”; dimpotrivă: este modul cel mai crunt, cel mai exigent de a lua act de realitate. De a inventa realitatea, de a o institui. Cum? Devenind autentic.

Cu cât îmbătrânesc şi capăt senzaţia, deloc nouă, ba chiar clişeizată, că îmi simt carnea tristă şi am citit toate cărţile, încep să cred că literatura adevărată e cea care e cel mai puţin literară. Adică cea care nu cultivă trucurile, artificiile, recuzita, stereotipiile, ci se orientează, cu toate riscurile (multe şi dificil de asumat) către literalitate. Adică atunci când are curajul să se plaseze frontal, neiertător de direct faţă de cele două-trei-patru mari teme legate de viaţă, moarte, iubire, compromis, putere etc. Literatură nu înseamnă virtuozitate stilistică, nu înseamnă construcţie abilă, nu înseamnă joc isteţ cu cuvintele (sigur că înseamnă şi asta, dar abia în al doilea rând); nu înseamnă, pe scurt, tehnică. Chiar dacă fără tehnică nu se poate. Literatura înseamnă în primul şi în primul rând experiment permanent cu tine însuţi. De aceea, literatura nu e, nu are cum să fie „un mod agreabil de a fugi de realitate”; dimpotrivă: este modul cel mai crunt, cel mai exigent de a lua act de realitate. De a inventa realitatea, de a o institui. Cum? Devenind autentic. E un termen perimat, supra-folosit demonetizat, prost înţeles. Dar esenţial. Autentic cu adevărat, în plan ontologic, eşti în câteva situaţii-limită. În durere, în eros (de aceea, George Bataille nume climaxul erotic „mica moarte”). Scrisul, dacă e asumat ca o experienţă existenţială, poate fi una dintre aceste experienţe-limită. El devine atunci o chestiune care ţine de visceralitate, nu de creier. Un mare scriitor nu inventează, de fapt, nimic, el descrie totul din interiorul fenomenului. Adică are marea putere de a se transpune acolo. „Madame Bovary c’est moi” asta înseamnă, nu altceva. Cervantes e Don Quijote, Tolstoi e Anna Karenina şi Andrei Bolkonski, Dostoievski e Raskolnikov, dar şi Stavroghin, Marmeladov, Mîşkin, Nastasia Filipovna; Proust e Swann, dar şi ţoapa aceea superbă de Odette de Crécy; Thomas Mann este Hans Castorp, Sábbato e Alejandra. Breban e Grobei. Aceştia sunt marii scriitori. După ei vin scriitorii deştepţi, talentaţi, foarte bunii scriitori de raftul doi. Cei care mimează viaţa, dar o fac foarte bine. Gide, Camus, Marquez, Llosa, Kundera - cei din plutonul acesta. Au tot ce le trebuie, mai puţin nebunia. După două-trei cărţi, devine vizibilă reţeta. Literatura iese din zona mistică şi vânează succesul. Cu succes, de altfel. Cine scrie din afară o face decorativ; descrie realitatea, iar realitatea nu e deloc interesantă dacă nu ştii cum s-o priveşti. Asumată, fie din ipostaza de cititor, fie din cea de scriitor, până la capăt, literatura nu doar că te face mai bun, mai deştept, mai senzual, nu doar că îţi ascute simţurile, ci cristalizează realitatea din jurul tău în forme care ţi se potrivesc. Din cauza aceasta nu se poate umbla cu jumătăţi de măsură.

Nu e bine să credem în distincţii tranşante; nu există „viaţă reală”, nu există „realitate”, care s-ar opune „ficţiunii”. Realitatea înseamnă şi ficţiune; ficţiunea este nu doar reală (ceea ce ar fi banal), ci exemplară, concentrare a esenţei realului. Realitatea” (în sensul comun, sărac, pe care îl folosim de regulă) este trivială, ficţiunea este normativă.

Ce se înţelege îndeobşte prin „realitate”? În ce nomenclator precis încape ea? Îmi place mult o observaţie a unui mare cărturar, Alexandru Duţu: „Laicizarea a adus cu sine o restrângere a sensului conceptului de realitate; numai ceea ce cade sub simţuri având calitatea de a ne transmite date concrete, evidente, convingătoare: tot ceea ce depăşeşte imediatul sau concretul a fost privit cu suspiciune, ca o sursă posibilă de rătăcire; de superstiţie, de «misticism».” Ar fi vorba de un proces de limitare a cunoaşterii, de restrângere a domeniului cunoaşterii. Realitate înseamnă, pentru noi, doar terenul sigur al vizibilului. Există doar lumea din afară, nu şi cea dinăuntru. Pe aceasta, de la suprafaţă, ne-o explicăm fără rest: ştiinţele au desfăcut realitatea până la nivelul milimicronului. Dar tot ceea ce ţine de omenesc, ceea ce ne defineşte ca oameni doar străbate la suprafaţă, deşi se petrece în lumea dinăuntru. În cealaltă realitate, către care literatura, artele, religia şi toate domeniile spiritului ne ajută să deschidem breşe. Căpătăm conştiinţa nu a ceea ce suntem, ci a ceea ce putem deveni doar deschizându-ne ochii minţii, întorcându-ne către sine cu ajutorul literaturii. Nici o explicare ştiinţifică a procesului morţii nu poate fi mai convingătoare decât Epopeea lui Ghilgameş.Nici o explicaţie ştiinţifică a iubirii ca proces chimic nu este mai convingătoare decât Tristan şi Isolda sau Romeo şi Julieta

Bogdan Creţu este director al Institutului de Filologie Română „A. Philippide”, Academia Română, Filiala Iaşi şi conferenţiar universitar doctor la Facultatea de Litere din cadrul Universităţii ”Al.I.Cuza”

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri