Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Competiţia pentru capitală culturală europeană: Comisia UE a publicat raportul

RUŞINE! Iaşul, făcut „varză“ de Bruxelles. De ce nu e capitală culturală europeană

GALERIE
sigla iasirusine, iasi
  • sigla iasi
  • rusine, iasi
- +

„Programul a eşuat în a susţine în ce mod intenţionează Iaşul să devină interfaţa europeană a culturii răsăritene“. Aceasta este concluzia amară a experţilor care au eliminat oraşul din competiţie. Practic, cel mai important punct care putea fi valorificat în dosarul de candidatură, axa Iaşi - Chişinău - Cernăuţi, nu a fost deloc pus în valoare. La dosar nu aveam nici măcar o banală declaraţie de la vreun oficial din cele două oraşe, cum că ar fi de acord. Ofertei culturale i-a lipsit „în mod special o viziune artistică clară“ în valorificarea potenţialului unui oraş „cu influenţe multiple“ în context transfrontalier, se mai spune în raport. Alte critici: lipsa deschiderii către „artă contemporană, inovare şi avangardism“, dar şi faptul că 250 din cele 342 de proiecte propuse se derulau deja. Concluzia: un raport făcut pe genunchi.

Comisia Europeană a publicat ieri motivarea respingerii candidaturii Iaşului în competiţia pentru titlul de capitală europeană a culturii în 2021. Experţii europeni au adus multiple critici modului în care a fost întoc­mită oferta culturală a Iaşului. În acelaşi timp, experţii au arătat că echipa de proiect a eşuat în a valorifica domeniile cheie. „Pro­gramul a eşuat în a susţine în ce mod in­tenţionează să devină interfaţa europeană a culturii răsăritene“, este concluzia amară a experţilor.

Totodată, aceştia au apreciat colaborarea cu Cernăuţi şi Chişinău, dar au fost dezamăgiţi că niciun reprezentant al acestor oraşe nu a participat la prezentarea programului cultural. O altă critică a făcut referire la faptul că a fost pus accentul mai mult pe istoria şi moştenirea culturală a oraşului, iar programul nu a avut aceeaşi deschidere către „artă contemporană, inovare şi avangardism“.

Juriul: „Programul are un impact local“

În prima parte a motivării, juriul vorbeşte în special despre colaborarea pe care Iaşul a propus-o cu oraşele Cernăuţi şi Chişinău. Experţii spun că proiectul este „ambiţios“ şi ar fi putut aduce „o contribuţie importantă la dimensiunea europeană“ a programului.

„În­să juriul a fost dezamăgit de faptul că nu a avut oportunitatea de a-i asculta pe re­prezentanţii oraşelor partenere. Coope­ra­rea transfrontalieră este un obiectiv semnificativ, dar juriul nu a fost sigur dacă colaborarea propusă a fost în primul rând simbolică sau într-adevăr contribuie la dezvoltarea culturală şi civică în parteneriatele propuse. De asemenea, juriul nu a fost informat cu privire la angajamentele financiare şi de management pentru această cola­borare“, se arată în document.

În acelaşi timp, experţii spun că celelalte componente ale programului Iaşului nu au fost dezvoltate suficient în perspectiva unor alte colaborări internaţionale sau dialog inter-cultural. „Programul a eşuat în a susţine în ce mod intenţionează să devină interfaţa europeană a culturii răsăritene“, au arătat experţii.

Ei au remarcat că ofertei culturale i-a lipsit „în mod special o viziune artistică clară“ în valorificarea potenţialului unui oraş „cu influenţe multiple“ în context transfron­talier. Experţii au reţinut că celelalte elemente ale programului propus au avut multe puncte puternice, dar mai degrabă cu un potenţial local.

„Juriul a fost îngrijorat că 250 din cele 342 de proiecte sunt proiecte cul­turale existente unde costurile programelor sunt deja fixate. Criteriul programului «Capitală Europeană a Culturii» necesită dezvoltarea unui program special, şi nu o continuare a ofertei culturale existente într-un oraş, se mai precizează în document.

„Oferta culturală nu a fost deschisă către inovare“

În motivare, experţii admit că Iaşul este un centru puternic în privinţa industriilor creative, dar au notat că în dosarul de candidatură acest potenţial nu este pe deplin va­lorificat. În schimb, juraţii au precizat că au apreciat demonstraţia aplicaţiei mobile „Iaşi VR“. În schimb, ei au subliniat că, deşi unele proiecte au inclus componenta culturală a industriilor creative, acest sector ar fi putut fi un „element mai puternic al programului“. Juriul a mai arătat că oferta culturală a Iaşului nu a fost atât de deschisă către „artă contemporană, inovare şi avangardism“.

„Juriul a reţinut că programul propus, concentrat puternic pe istorie şi moştenire culturală, ar fi consolidat întocmai această percepţie decât folosind programul ECOC (Capitală Europeană a Culturii, n.r.) pentru a transforma sectorul cultural şi audienţa. O abordare mai echilibrată ar fi îm­bunătăţit oferta“, a opinat juriul.

Tot­odată, programul cultural ar fi putut fi îmbunătăţit semnificativ dacă ar fi fost acordată o atenţie mai crescută către memoria „Po­gromului de la Iaşi“ sau la proiectele privind comunitatea romă. În context, experţii amintesc că o astfel de abordare ar fi satisfăcut criteriul competiţiei care a făcut referire la dialog inter-cultural. „Juriul a reţinut că domeniile cheie au fost tratate mai mult într-un mod superficial decât în profunzimea lor“, a menţionat juriul.

O altă critică a experţilor a vizat transparenţa şi modul în care echipa de proiect a implicat cetăţenii în întocmirea ofertei culturale. „Juriul a reţinut că au fost realizate dezbateri publice cu cetăţeni şi operatori culturali, dar a fost mai puţin clar câte din rezultatele acestor consultări au fost incluse în concept şi în program“, se precizează în motivare.

În finalul mo­tivării, experţii formulează şi o concluzie. „În ansamblu, juriul a reţinut că oferta a reflectat o abordare constantă către bazele moştenirii culturale a Iaşului. Multe dintre proiecte, inclusiv planuri pentru dezvoltare urbană, sunt deja în desfăşurare şi vor contribui la o mai pu­ternică ofertă locală din punct de vedere cultural şi turistic. Cooperarea transfrontalieră a fost mai puţin dezvoltată“, a concluzionat juriul.

Ce au apreciat experţii la Baia Mare sau Cluj Napoca

Surpriza competiţiei europene a fost oraşul Baia Mare, care a fost selectat pentru faza finală, alături de Bucureşti, Timişoara şi Cluj-Napoca.

În primul rând, comparând concluziile experţilor în cazul Iaşului şi a oraşului Baia Mare, remarcăm că al doilea municipiu a avut un buget de 40 milioane euro, în timp ce primul, de 35 milioane euro. În al doilea rând, experţii au reţinut că programul prezentat de Baia Mare a avut o abordare inovatoare şi a oferit ca exemplu proiecte concrete propuse de către echipa de proiect (multipass cultural, o abordare plină de umor privind brandul „Dracula“, transformarea clădirii Cuprom într-un centru cultural etc.). În acelaşi timp, experţii au privit cu ochi buni propunerea echipei ca forurile europene să introducă şi alte criterii în desemnarea unei capitale culturale, precum educaţia. Juriul a mai remarcat şi intenţia declarată a echipei de proiect de a transforma oraşul în unul dintre cele mai „verzi“ din România, în contextul în care, în trecut, era unul dintre cele mai poluate.

În privinţa Clujului, o primă remarcă constă în faptul că experţii, faţă de concluziile scrise în cazul Iaşului, au reţinut că programul cultural are suportul tuturor forţelor politice. În acelaşi timp, experţii au arătat că, la Cluj, eforturile pentru pregătirea ofertei culturale s-au desfăşurat pe parcursul mai multor ani. Un alt avantaj al acestui oraş a constat în modul în care autorităţile au implicat cetăţenii în procesul de realizare a dosarului de candidatură. „În ansamblu, juriul a reţinut că programul a fost dinamic, captivant şi interesant cu proiecte bazate pe o viziune pe termen lung“, au susţinut experţii. Totodată, juriul a subliniat că programul este concentrat puternic şi pe parteneriate internaţionale, în contextul criteriului „dimensiunea europeană“.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

Liste electorale

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri