Chirica: 4 dosare / Alexe: 3 dosare. De ce totuşi cei doi nu au motive de îngrijorare până în ziua alegerilor?
Daca cei doi vor câstiga la viitoarele alegeri locale înca o tura în fruntea insti (...)
citeste totjoi, 28.03.2024
RUŞINE! Iaşul, făcut „varză“ de Bruxelles. De ce nu e capitală culturală europeană
„Programul a eşuat în a susţine în ce mod intenţionează Iaşul să devină interfaţa europeană a culturii răsăritene“. Aceasta este concluzia amară a experţilor care au eliminat oraşul din competiţie. Practic, cel mai important punct care putea fi valorificat în dosarul de candidatură, axa Iaşi - Chişinău - Cernăuţi, nu a fost deloc pus în valoare. La dosar nu aveam nici măcar o banală declaraţie de la vreun oficial din cele două oraşe, cum că ar fi de acord. Ofertei culturale i-a lipsit „în mod special o viziune artistică clară“ în valorificarea potenţialului unui oraş „cu influenţe multiple“ în context transfrontalier, se mai spune în raport. Alte critici: lipsa deschiderii către „artă contemporană, inovare şi avangardism“, dar şi faptul că 250 din cele 342 de proiecte propuse se derulau deja. Concluzia: un raport făcut pe genunchi.
Comisia Europeană a publicat ieri motivarea respingerii candidaturii Iaşului în competiţia pentru titlul de capitală europeană a culturii în 2021. Experţii europeni au adus multiple critici modului în care a fost întocmită oferta culturală a Iaşului. În acelaşi timp, experţii au arătat că echipa de proiect a eşuat în a valorifica domeniile cheie. „Programul a eşuat în a susţine în ce mod intenţionează să devină interfaţa europeană a culturii răsăritene“, este concluzia amară a experţilor.
Totodată, aceştia au apreciat colaborarea cu Cernăuţi şi Chişinău, dar au fost dezamăgiţi că niciun reprezentant al acestor oraşe nu a participat la prezentarea programului cultural. O altă critică a făcut referire la faptul că a fost pus accentul mai mult pe istoria şi moştenirea culturală a oraşului, iar programul nu a avut aceeaşi deschidere către „artă contemporană, inovare şi avangardism“.
Juriul: „Programul are un impact local“
În prima parte a motivării, juriul vorbeşte în special despre colaborarea pe care Iaşul a propus-o cu oraşele Cernăuţi şi Chişinău. Experţii spun că proiectul este „ambiţios“ şi ar fi putut aduce „o contribuţie importantă la dimensiunea europeană“ a programului.
„Însă juriul a fost dezamăgit de faptul că nu a avut oportunitatea de a-i asculta pe reprezentanţii oraşelor partenere. Cooperarea transfrontalieră este un obiectiv semnificativ, dar juriul nu a fost sigur dacă colaborarea propusă a fost în primul rând simbolică sau într-adevăr contribuie la dezvoltarea culturală şi civică în parteneriatele propuse. De asemenea, juriul nu a fost informat cu privire la angajamentele financiare şi de management pentru această colaborare“, se arată în document.
În acelaşi timp, experţii spun că celelalte componente ale programului Iaşului nu au fost dezvoltate suficient în perspectiva unor alte colaborări internaţionale sau dialog inter-cultural. „Programul a eşuat în a susţine în ce mod intenţionează să devină interfaţa europeană a culturii răsăritene“, au arătat experţii.
Ei au remarcat că ofertei culturale i-a lipsit „în mod special o viziune artistică clară“ în valorificarea potenţialului unui oraş „cu influenţe multiple“ în context transfrontalier. Experţii au reţinut că celelalte elemente ale programului propus au avut multe puncte puternice, dar mai degrabă cu un potenţial local.
„Juriul a fost îngrijorat că 250 din cele 342 de proiecte sunt proiecte culturale existente unde costurile programelor sunt deja fixate. Criteriul programului «Capitală Europeană a Culturii» necesită dezvoltarea unui program special, şi nu o continuare a ofertei culturale existente într-un oraş“, se mai precizează în document.
„Oferta culturală nu a fost deschisă către inovare“
În motivare, experţii admit că Iaşul este un centru puternic în privinţa industriilor creative, dar au notat că în dosarul de candidatură acest potenţial nu este pe deplin valorificat. În schimb, juraţii au precizat că au apreciat demonstraţia aplicaţiei mobile „Iaşi VR“. În schimb, ei au subliniat că, deşi unele proiecte au inclus componenta culturală a industriilor creative, acest sector ar fi putut fi un „element mai puternic al programului“. Juriul a mai arătat că oferta culturală a Iaşului nu a fost atât de deschisă către „artă contemporană, inovare şi avangardism“.
„Juriul a reţinut că programul propus, concentrat puternic pe istorie şi moştenire culturală, ar fi consolidat întocmai această percepţie decât folosind programul ECOC (Capitală Europeană a Culturii, n.r.) pentru a transforma sectorul cultural şi audienţa. O abordare mai echilibrată ar fi îmbunătăţit oferta“, a opinat juriul.
Totodată, programul cultural ar fi putut fi îmbunătăţit semnificativ dacă ar fi fost acordată o atenţie mai crescută către memoria „Pogromului de la Iaşi“ sau la proiectele privind comunitatea romă. În context, experţii amintesc că o astfel de abordare ar fi satisfăcut criteriul competiţiei care a făcut referire la dialog inter-cultural. „Juriul a reţinut că domeniile cheie au fost tratate mai mult într-un mod superficial decât în profunzimea lor“, a menţionat juriul.
O altă critică a experţilor a vizat transparenţa şi modul în care echipa de proiect a implicat cetăţenii în întocmirea ofertei culturale. „Juriul a reţinut că au fost realizate dezbateri publice cu cetăţeni şi operatori culturali, dar a fost mai puţin clar câte din rezultatele acestor consultări au fost incluse în concept şi în program“, se precizează în motivare.
În finalul motivării, experţii formulează şi o concluzie. „În ansamblu, juriul a reţinut că oferta a reflectat o abordare constantă către bazele moştenirii culturale a Iaşului. Multe dintre proiecte, inclusiv planuri pentru dezvoltare urbană, sunt deja în desfăşurare şi vor contribui la o mai puternică ofertă locală din punct de vedere cultural şi turistic. Cooperarea transfrontalieră a fost mai puţin dezvoltată“, a concluzionat juriul.
Ce au apreciat experţii la Baia Mare sau Cluj Napoca
Surpriza competiţiei europene a fost oraşul Baia Mare, care a fost selectat pentru faza finală, alături de Bucureşti, Timişoara şi Cluj-Napoca.
În primul rând, comparând concluziile experţilor în cazul Iaşului şi a oraşului Baia Mare, remarcăm că al doilea municipiu a avut un buget de 40 milioane euro, în timp ce primul, de 35 milioane euro. În al doilea rând, experţii au reţinut că programul prezentat de Baia Mare a avut o abordare inovatoare şi a oferit ca exemplu proiecte concrete propuse de către echipa de proiect (multipass cultural, o abordare plină de umor privind brandul „Dracula“, transformarea clădirii Cuprom într-un centru cultural etc.). În acelaşi timp, experţii au privit cu ochi buni propunerea echipei ca forurile europene să introducă şi alte criterii în desemnarea unei capitale culturale, precum educaţia. Juriul a mai remarcat şi intenţia declarată a echipei de proiect de a transforma oraşul în unul dintre cele mai „verzi“ din România, în contextul în care, în trecut, era unul dintre cele mai poluate.
În privinţa Clujului, o primă remarcă constă în faptul că experţii, faţă de concluziile scrise în cazul Iaşului, au reţinut că programul cultural are suportul tuturor forţelor politice. În acelaşi timp, experţii au arătat că, la Cluj, eforturile pentru pregătirea ofertei culturale s-au desfăşurat pe parcursul mai multor ani. Un alt avantaj al acestui oraş a constat în modul în care autorităţile au implicat cetăţenii în procesul de realizare a dosarului de candidatură. „În ansamblu, juriul a reţinut că programul a fost dinamic, captivant şi interesant cu proiecte bazate pe o viziune pe termen lung“, au susţinut experţii. Totodată, juriul a subliniat că programul este concentrat puternic şi pe parteneriate internaţionale, în contextul criteriului „dimensiunea europeană“.
Cuvinte cheie: + iaşul, varză de bruxelles, capitală culturală, raport
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Nissan va investi în unitatea de vehicule electrice Ampere a grupului Renault
Prima Doamnă Jill Biden a scris o carte pentru copii despre pisica de la Casa Albă
Sonda japoneză SLIM a supravieţuit celei de-a doua nopţi pe Lună
Medicamentele hormonale ar putea creşte riscul de tumori cerebrale
PSD Iaşi anunţă că un nou primar PNL va candida pe listele lor la alegerile locale
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Totul despre evaluarea copiilor din Iaşi care vor împlini 6 ani după începerea clasei pregătitoare
O nouă reţea de gaze, cu peste 1.700 de branşamente, într-o comună de lângă Iaşi
Un arhitect în cursa pentru Primăria Iaşi. Este candidat din partea REPER
Expoziţie de enciclopedii la BCU Iaşi, sub titlul “Universul într-o carte”
Permis reţinut în vederea anulării: mergea beat criţă cu maşina prin sat
S-a aprobat o nouă majorare de tarife la CFR Călători. Intră în vigoare luni
Guvernul PSD și Antibiotice Iași: un parteneriat strategic pentru sănătatea românilor (P)
Diana Şoşoacă: Mă gândesc foarte serios să candidez la primăria Iaşiului. Cred că voi candida
Doliu la Tribunalul Iaşi. „A fost un accident”. O judecătoare abia pensionată a murit la 54 de ani
Virusul HIV a fost eliminat din celule, deocamdată, în laborator
Angajat al Primăriei Timișoara, prins de primar copiind la examen cu o cască (P)
Lecția de demagogie politică: Episodul moțiunii de cenzură împotriva Ministerului Agriculturii (P)
Pacient de 22 de ani cu limfagiom chistic de mezocolon, operat cu succes la Arcadia
Ultimele calcule privind posibilitatea ca Iaşul să prindă un post de europarlamentar
“Extraordinara poveste a lui Peter Schlemhil” de Adelbert von Chamisso
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |