Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Trei cărţi

GALERIE
BogdanCretu
  • BogdanCretu
- +

Lectura este, dacă ne-o putem asuma ca atare, una dintre cele mai intime şi mai voluptoase experienţe existenţiale. Departe de a pune la lucru doar inteligenţa, raţiunea, cultura, ea reprezintă o formă de participare totală: citim cu tot ceea ce suntem, cu tot ce ştim, cu tot ce nu ştim, cu toate iluziile şi deziluziile noastre, citim cu toate limitele şi cu dorinţa de ni le depăşi, citim din convingere şi stupoare, citim din iubire de viaţă şi mai ales citim împotriva morţii, contopindu-ne cu textul şi păstrând în acelaşi timp distanţa critică.

Odată cu volumul Nanabozo (Cartea Românească), întreaga operă a lui O. Nimigean îşi dă la iveală indestructibila-i coerenţă, dispunerea silogistică. Indiferent că e vorba de cărţile de poezie, de cele de proză sau chiar de intervenţiile eseistice, critice, de atitudine ale scriitorului, se observă clar strădania de a depăşi convenţiile literaturii şi de a atinge acea pulsaţie vie a realului pe care doar angajarea ontologică în discurs, o poate recupera sau măcar aproxima. Ce sunt textele cuprinse în Nanabozo? „Poeme”? Impulsuri confesive? Secvenţe decupate din real şi reconstruite literar? Ceva din toate acestea, dar şi altceva. Răspunsul nici nu e atât de important, pentru că scrisul lui Nimigean compromite orice tentativă de a-l fixa într-un nomenclator strâmt. Cititorul romanului de excepţie Rădăcina de bucsau va face legăturile de rigoare cu interstiţiul dintre viaţă, iubire şi moarte, cartografiat acolo; cititorul cărţilor de poezie anterioare ale lui Nimigean va şti să lege experimentul de aici de formulele anterioare specifice autorului. Nanabozo este cumva şi o carte de bilanţ, una extrem de dificilă, venind după un roman de cotitură, Rădăcina de bucsau. Numai ceea ce este trăit prin scris la cele mai înalte cote, în ritmul când candid, când „dement”, când oniric, când prozaic, când sincopat, într-un amestec de registre şi de perspective care nu se potriveşte realului decât atunci când acesta este filtrat prin sensibilitatea şi imaginaţia unui scriitor autentic, capătă sens. Oricum, Nanabozo e, dacă nu altceva, în orice caz, altfel. Refuzând formulele consacrate, soluţiile cumsecade şi la îndemână, O. Nimigean şi-a asumat riscul de a alege calea literalităţii, atacând frontal temele grele precum iubirea, moartea, derutele existenţialeşi a câştigat; este forma cea mai exigentă a literaturii, care, în acest fel, nu mai este un experiment stilistic, ci unul ontologic. De aici corporalitatea, visceralitatea scrisului lui Nimigean, întotdeauna cu substrat poetic, chiar şi atunci (sau mai alea atunci) când este pigmentat de livresc. Scrisul echivalează cu o iniţiere, cu o probă, la capătul căreia se ajunge la un liman al liniştii, la o „poieniţă druidică”. O. Nimigean se dovedeşte, încă o dată, a fi unul dintre cei mai buni şi mai importanţi scriitori ai ultimelor decenii. Peste experienţa sa po(i)etică şi vizionară nu se va putea trece.

***

Un „roman” domestic în versuri - iată o formulă foarte puţin frecventată în poezia noastră (deşi nume precum Mircea Ivănescu, Iustin Panţa ori Caius Dobrescu nu sunt de colo). Radu Andriescu reuşeşte, în Când nu mai e aer (Casa de Editura Max Blecher), performanţa de a scrie poezie acută cu o retorică aparent dintre cele mai antipoetice: urmărind, cu mijloace simili-behavioriste, aventurile banale, dar cu atât mai „eroice” ale unei familii imaginare, autorul creează efecte de insolitare memorabile, stârnind tensiuni emotive între micile gesturi, evenimente, întâmplări. În mod paradoxal, tocmai distanţa strategică dintre „vocea” care generează discursul şi protagonistele sale delicate (Ana, Mariana şi mama lor) devine sursa unor pulsaţii de ingenuitate, de emoţie, de empatie. Cu alura ei narativă şi recuzita ei când frust-concretă, când lilială, suav-infantilizată, poezia lui Radu Andriescu este rodul nu doar al unei imaginaţii precise, ci şi al unei enorme sensibilităţi, care topeşte anodinul în abstracţiuni inefabile. Scriind despre trei „personaje”, poetul îşi enervează propria morbideţe şi o transformă în privire estetizantă. Simptom al unei creative crize existenţiale, Când nu mai e aer mi se pare unul dintre cele mai incitante şi mai curajoase experimente din poezia ultimilor ani!

***

Lectura este, dacă ne-o putem asuma ca atare, una dintre cele mai intime şi mai voluptoase experienţe existenţiale. Departe de a pune la lucru doar inteligenţa, raţiunea, cultura, ea reprezintă o formă de participare totală: citim cu tot ceea ce suntem, cu tot ce ştim, cu tot ce nu ştim, cu toate iluziile şi deziluziile noastre, citim cu toate limitele şi cu dorinţa de ni le depăşi, citim din convingere şi stupoare, citim din iubire de viaţă şi mai ales citim împotriva morţii, contopindu-ne cu textul şi păstrând în acelaşi timp distanţa critică. În ultimă instanţă, cărţile care ni se potrivesc ne provoacă o lectură intensă, care se verifică somatic, visceral. A citi este de departe una dintre cele mai senzuale posibilităţi de a explora lumea şi de a ne cunoaşte pe noi şi pe ceilalţi. Nina Corcinschi este o cititoare îndrăgostită (în sensul lui Roland Barthes, model asumat), care ştie să profite de „un soi de intimitate de natură erotică” între ea şi text. Se lasă sedusă pentru a seduce la rândul ei (eu unul mă declar subjugat!). Dar nu e numai atât: este şi un critic onest (critica literară este inutilă dacă nu probează caracterul!), subtil, curajos, capabil să îşi justifice convingător preferinţele. Cărţile care mă iubesc (Editura Junimea) este una dintre cele mai frumoase pledoarii pentru literatura contemporană. De dincoace şi de dincolo de Prut - pentru că e vorba de aceeaşi literatură!

Bogdan Creţu este director al Institutului de Filologie Română „A. Philippide”, Academia Română, Filiala Iaşi şi conferenţiar universitar doctor la Facultatea de Litere din cadrul Universităţii ”Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri