Cercetarea a evidențiat  și așteptările foare mari pe care românii de la au de la medici: ”Medicul este considerat răspunzător de starea de sănătate a omenilor în condițiiile în care nu  facem controale periodice, nu urmăm tratamentele corect, sistemul are deficiențe etc. Mai mult, românii cred că medicii ar trebuie să aibă foarte multe calități. Să fie dacă se poate  un fel de supraom”,  a declarat prof. dr. Vasile Dâncu care a prezentat  în premieră rezultatele acestei cercetări la ” Zilele UMF Gr. T. Popa” Iași

Ce calități ar trebui să aibă un medic bun

Principalele caracteristici pe care intervievații le consideră importante pentru a fi un bun medic sunt pregătirea sau profesionalismul, implicarea și atenția acordată pacienților, precum și amabilitatea, politețea și respectul față de pacienți. De asemenea, un bun medic trebuie să comunice pe înțelesul pacienților, să fie calm și răbdător, să vorbească frumos cu pacienții, să fie omenos și înțelegător.  ”n plus, medicul este considerat  răspunzător pentru starea de sănătate a oamenilor , tratamentul, îngijirea și vindecarea bolnavilor.  ”Un om care ar întruni toate aceste calități ar câștiga Premiul Nobel! În plus, responsabilitățile  nu țin doar de medic,  ci și de sistem.  Așteptările sunt foarte mari și depășesc capacitățile reale ale medicilor. Există  o ruptură între medici și societate.  Aș dori să punctez însă o  problemă pe care medicii o pot rezolva:  societatea nu se așteaptă ca ei să fie doar foarte bine pregătiți profesional, ci să și comunice foarte bine. Comunicarea e la fel de importantă ca și pregătire profesională” a subliniat Vasile Dâncu.

”De  câți medici ați auzit să se opereze în străinătate?”

De altfel, la capitolul pregătire profesională, percepția este foarte bună.  Trei sferturi ale respondenților la anchetă consideră că medicii din România sunt bine pregătiți.  De menționat ăi faptul că  48% dintre ei spun că ar alege România dacă ar trebuie să se opereze sau să  se trateze pentru o maladie gravă, asta chiar dacă ar avea posibilitatea financiară pentru a merge la un spita în străinătate. ”Ne bucură faptul că românii au mai multă încredere în medicii din România decât politicienii. Cunoaștem toți cazurile de politicieni sau alte persoane publice care au ales să se opereze în străinătate.  Spre deosebire de politiceni,  alături  de pacienți,  și  medicii au încredere în profesioniștii din spitale. De  câți medici ați auzit să se opereze în străinătate?” a punctat prof. dr. Eugen Târcoveanu, prezent la conferință.

Câtă încredere aveți în medicii din România?

Răspunsurile la această întrebare au mai ridicat moralul medicilor prezenți la conferință: 16% dintre respondenți au răspuns că au FOARTE Multă încredere în medicii din România,  iar 47% au bifat că au MULTĂ  încredere. 26% au menționat că au PUȚINĂ  încredere în medici.  Mai mult, pentru 69% dintre respondenți, medicul curant/medicul de familie este persoana  în care au cel mai des  încredere, după membrii familiei.  75% dintre respondenți au declarat că au foarte multă încredere  în medicii de familie, 55% au spus că au foarte multă încredere și în medicii  din spitale.  De asemenea, 7 din 10 participanți la sondaj sunt de părere că cei mai mulți medici din România sunt prost plătiți. Cu toate acestea, meseria de medic este văzută drept una de viitor de către 94% dintre intervievați.  8 din 10 respondenți  dacă ar avea un copil care urmează să dea la facultate,  l-ar sfătui să meargă la medicină.  Persoanele cu studii superioare și-ar încuraja copiii să urmeze această meserie în proporție mai scăzută.  Principalul motiv pentru care ar da acest sfat propriului copil este faptul că astfel ar fi util societății, respectiv ar salva vieți  Motivele pentru a nu-și încuraja copiii să devină medici pe care le invocă proporții mai ridicate ale respondenților sunt salariile mici pe care le au aceștia, durata studiilor, respectiv responsabilitatea mare, faptul că este o meserie grea sau stresantă sau faptul că sistemul medical din România este corupt sau problematic.  ”Se pare că oamenii cunosc  prea puțin despre  sacrificiile pe care le presupune această meserie.  Cât de mult timp petreci la spital, cu bolnavii și cât de puțin timp ai pentru tine, pentru familie. Câte restricții și renunțări există! Ca să mai dau un exemplu din viața de zi cu zi: de câți medici beți la volan ați auzit? Asta pentru că un medic știe că oricând poate fi chemat la spital și că oricând trebuie să fie pregătit”, a mai adăugat prof. dr. Eugen Târcoveanu.  ”Așa cum spuneam, există o ruptură între medici și societate.  Putem spune că medicii nu ies din spital, trăiesc după zidurile spitalului. Cu toată imaginea pozitivă  a medicilor,  este nevoie de organizare a comunității medicale, solidaritate și de un RĂSPUNS la  cerințele ale societății.  Care trebuie să aibă așteptări realiste de  la medici”, a punctat   prof. dr. VasileDâncu.

Corupția: principal problemă a sistemului de sănătate?

Medicii nu sunt considerați însă singurii vinovați a problemelor sistemului de sănătate. La întrebarea: ”Care credeți că este principala problemă a sistemului de sănătate în prezent?”, 20% dintre respondenți au menționat corupția la nivelul administrației centrale; 18%  au făcutreferire la corupția cadrelor medicale. Urmează birocrația, dotările necorespunzătoare, politizarea și, indiferența cadrelor medicale (12%). ”Oamenii au sesizat corect: corupția cea mai mare este la nivelul administrației centrale. Sunt de accord cu acest rezultat pentrucă am stat mult în ministere și cunosc situația”, a subliniat VasileDâncu.

Peste 80% dintre români dau ”plicul” din proprie inițiativă

În timp ce 50% dintre participanții la studiu spun că au dat bani sau alte bunuri unui medic sau unui cadru medical, o proporție similară – 48% – spun că nu au făcut acest lucru.  Cine nu a dat bani la medic?  57% dintre respondenții cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani spun că nu au făcut acest lucru.  Cine a dat cel mai frecvent bani sau bunuri medicului? Persoanele cu studii superioare răspund afirmativ în cea mai ridicată proporție – 58%.  Cei mai mulți dintre respondenții care au dat bani sau bunuri personalului medical spun că au făcut acest lucru din proprie inițiativă (87%), în timp ce 11% dintre ei spun că acestea au fost solicitate.Doar 3% dintre participanții care au dat bani sau bunuri personalului medical, spun că au reclamat această situație undeva.  De adăugat că 6 din 10 intervievați spun că se tem că, dacă nu oferă bani sau alte bunuri medicilor, aceștia îi vor trata cu mai puțin interes. Această temere este mai răspândită în rândul persoanelor mai tinere (50 de ani și sub), cu studii medii și care locuiesc în mediul rural. ”Cu toată imaginea pozitivă, medicii asu nevoie să-și construiască strategii de comunicare, să iasă din această izolare în profesie.  Din punctul meu de vedere, până acum, medicii nu au făcutnimicînapărarealor. Au rămas de GARDĂ, nu au construit un discurs public. Dar trebuiesă se organizeze, să fie unițișisă se facăcunoscuțisocietățiicaprofesie, cu adevărateleplusurișiminusuripe care le presupuneprofesia de medic. Altfel, vor fi considerați în continuare super oameni pe umerii cărora sunt aruncate de societate majoritatea responsabilităților legate de  sănătatea oamenilor și problemele sistemului medical din România” a încheiatVasileDâncu. De altfel, nevoia de unitate și coagulare în jurul interesului profesional a fostpunctată și de participanții la prelegerea de prezentare a rezultatelor cercetării.  ”Este nevoie de o  coagulare a medicilor. Coagulare care să ducă la o imagine publică coerentă a acestei profesii,  aproapiată de realitate.  E adevărat că profesia pe care ne-am asumat-o ne drenează capacitățile omenești, puterile sufletești.  De aici și această  izolare în profesie. Dar, trebuie să recunoaștem: ca mental colectiv am rămas în urmă”, a spus prof. dr.  Ioana Grigoraș, șefa Clinicii de Anestezie și Terapie Intensivă din cadrul IRO Iași.

Politicienii: cei mai fericiți dintre români!

Un alt aspect interesant al cercetării, se referă la modulîn care româniipercepgradul de fericireînfuncție de categoriileprofesionale. La întrebarea: ”Gândindu-vă la următoarele categorii profesionale, cum credeți că sunt acestea în raport cu dumneavoastră?”, 80% au răspuns că cei mai fericiți sunt 70%  politicienii. Aceștia sunt urmați de  preoți, bancheri, avocați. 54% dintre respondenți au bifat și medicii la capitolul ”români mai fericiți decât mine”.  În coada clasamentului  ”români mai fericiți” se află categorii precum  pompierii,  cadrele didactice și șomerii (pe ultimul loc).  Iarăși interesant este ceea ce cred românii că reprezintă o mare amenințare pentru ei. Dintre participanții la anchetă care se simt amenințați de ceva, cei mai mulți spun că se simt amenințați de boală și de corupție, în proporție egală (câte 16%). Urmează ”pierderea locului de muncă” și ”nesiguranța zilei de mâinealte” – două amenințări pe care le resimt 12%, și respectiv 11% dintre români. De precizat că cercetarea intitulată ”Imaginea medicului în societatea contemporană. Reprezentări sociale și provocări” afost realizată în noiembrie 2016 de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES),  pe un eșantion național reprezentativ.